Declarațiile dure ale președintelui american Donald Trump la adresa lui Vladimir Putin, venite în paralel cu o operațiune spectaculoasă împotriva liderului venezuelean Nicolás Maduro, ridică noi semne de întrebare cu privire la strategia Washingtonului față de Rusia, Ucraina și rețeaua mai largă de regimuri autoritare.

Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de președintele rus și în trecut. Însă afirmația făcută sâmbătă, potrivit căreia nu este „încântat” de Vladimir Putin, a avut un impact neobișnuit – nu prin conținut, ci prin momentul ales.

Comentariul a fost făcut la Mar-a-Lago, în timp ce Trump răspundea întrebărilor despre Venezuela, cu doar câteva ore înainte ca un avion transportând un alt lider apropiat de Kremlin, Nicolás Maduro, să aterizeze în apropiere de New York, după o operațiune militară și de informații a Statelor Unite care a surprins atât aliați, cât și adversari.

În același context, Trump a vorbit despre costul uman al războiului din Ucraina, menționând zeci de mii de morți în ultimele luni și descriind conflictul drept un „măcel”.

Pentru un președinte care și-a construit imaginea pe ideea că poate negocia direct cu adversarii Americii, tonul a marcat o schimbare subtilă, dar semnificativă: mai puțin accent pe relația personală cu Putin și mai mult pe frustrare și pe costurile unui război despre care spune că „nu ar fi trebuit să înceapă niciodată”.

Claritate strategică sau recalibrare?

Declarațiile lui Trump ridică o întrebare esențială pentru Kiev și pentru aliații occidentali ai Washingtonului: indică ele o politică americană mai clară față de agresiunea Rusiei sau o recalibrare care ar putea afecta poziția de negociere a Ucrainei? se întreabă Kyiv Post.

Trump nu a exprimat un sprijin explicit pentru Ucraina, repetând afirmația că „ambele părți” au făcut „lucruri destul de rele” și calificând din nou conflictul drept „războiul lui Biden”.

În același timp, el a subliniat sprijinul SUA prin NATO, afirmând că aliații europeni contribuie mai mult financiar și că Statele Unite furnizează cantități mari de muniție, costurile fiind suportate de parteneri.

Această abordare reflectă un tipar familiar: una tranzacțională, sceptică față de argumentele morale absolute, dar ancorată în proiecția de putere americană.

Pentru Ucraina, mesajul rămâne ambiguu. Dorința lui Trump de a încheia rapid războiul ar putea spori presiunea diplomatică asupra Kievului pentru compromisuri, chiar dacă criticile sale la adresa continuării atacurilor rusești sugerează limite ale răbdării Washingtonului față de Moscova.

În acest context, consilieri europeni pentru securitate națională se află la Kiev pentru discuții privind posibile inițiative de pace, iar președintele Volodîmîr Zelenski urmează să se deplaseze la Paris. Comentariile lui Trump adaugă un element de incertitudine privind fermitatea sprijinului american.

De ce contează frustrarea față de Putin

Criticile lui Trump la adresa lui Putin s-au concentrat mai degrabă pe pierderile de vieți omenești decât pe calcule geopolitice. El a invocat în mod repetat numărul victimelor – militari și civili – și a descris atacurile continue asupra orașelor ucrainene drept „brutale”.

Alex Plitsas, fost oficial de rang înalt al Pentagonului și analist la Atlantic Council, a declarat că această frustrare reflectă mai mult decât iritare retorică. În opinia sa, Trump ar fi ajuns la concluzia că Putin l-a indus în eroare, continuând atacurile în timp ce Washingtonul încearcă să medieze o soluție diplomatică.

Potrivit lui Plitsas, nu este vorba neapărat de o schimbare ideologică față de Rusia, ci de o abordare mai sceptică, bazată pe percepția că Moscova subminează negocierile prin violență.

Această nuanță ar putea fi importantă. Trump a pus mereu un accent puternic pe credibilitatea sa ca negociator. Dacă va considera că Putin îi erodează această imagine, spațiul de manevră al Kremlinului în relația cu Washingtonul s-ar putea restrânge.

Maduro, Moscova și „axa” autoritară

Capturarea și inculparea lui Nicolás Maduro adaugă o nouă dimensiune acestei ecuații. Venezuela a fost un partener important într-o rețea informală care include Rusia, Iranul și Coreea de Nord, menită să eludeze sancțiunile occidentale.

Plitsas subliniază că un posibil guvern mai favorabil SUA la Caracas ar slăbi această rețea, în special în ceea ce privește comerțul cu petrol. Totuși, situația rămâne volatilă, iar oficialii venezueleni au transmis mesaje de sfidare, existând riscul unei escaladări suplimentare.

Trump a prezentat operațiunea în termeni economici, sugerând că SUA ar putea ocupa un gol pe piața petrolului și ar putea furniza țiței către state care depind în prezent de furnizori sancționați. Rusia, a spus el vag, va fi abordată „după ce lucrurile se vor clarifica”.

Reacții la Washington: sprijin și rezerve

În Congres, republicanii au salutat rapid operațiunea. Senatorul Lindsey Graham a cerut aliaților europeni să „fie realiști”, afirmând că înlăturarea lui Maduro reprezintă căderea unui dictator ilegitim aliat cu Putin.

Alți oficiali au fost mai prudenți. Congressmanul Don Bacon a avertizat că Rusia și China ar putea folosi precedentul pentru a-și justifica propriile acțiuni, inclusiv în Ucraina sau Taiwan.

O poziție similară a exprimat și Daniel Fried, fost diplomat american și expert în Rusia. El a apreciat eficiența operațiunii, dar a avertizat că implicațiile juridice și strategice sunt complexe, iar obiectivele pe termen lung ale SUA în Venezuela rămân neclare.

Mesajul pentru Kremlin

Trump și-a încheiat declarațiile sugerând că, dacă forțele implicate în operațiunea din Venezuela ar fi fost active mai devreme, războiul din Ucraina nu ar fi durat atât de mult.

Mesajul către Moscova este însă mai clar decât formularea: Statele Unite sunt dispuse să acționeze decisiv împotriva regimurilor aliniate Rusiei, iar răbdarea lui Trump față de comportamentul lui Putin pare să se diminueze.

Rămâne de văzut dacă acest lucru va întări poziția Ucrainei sau va crește presiunea pentru o înțelegere rapidă. Cert este că, așa cum remarcă analiștii, Kremlinul primește un semnal că Washingtonul își păstrează capacitatea și voința de a acționa – iar ignorarea avertismentelor poate avea costuri dincolo de câmpul de luptă din Ucraina.

Aliați și rivali ai SUA, alarmați de înlăturarea lui Nicolás Maduro din Venezuela

Operațiunea militară a Statelor Unite care a dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro, sâmbătă, a provocat reacții de îngrijorare la nivel internațional, atât din partea adversarilor Washingtonului, cât și a unor aliați tradiționali ai SUA, scrie AFP.

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite vor „administra” Venezuela și vor exploata vastele sale rezerve de petrol. Casa Albă a publicat o imagine în care Nicolás Maduro apare reținut la bordul unei nave militare americane, purtând cătușe și o mască pentru ochi.

Maduro și soția sa au fost transportați cu elicopterul la New York, unde sunt acuzați de trafic de droguri și arme. Potrivit autorităților americane, aceștia au fost capturați de forțe speciale americane într-o operațiune desfășurată înainte de zori, care a inclus lovituri aeriene asupra unor obiective din Caracas și din împrejurimi.

Acțiunea a fost condamnată rapid de state care au legături strânse cu regimul de la Caracas, precum China, Rusia și Iran. Îngrijorări au fost exprimate însă și de aliați occidentali ai Statelor Unite, inclusiv Franța și Uniunea Europeană.

Principalele reacții internaționale

China

Beijingul a cerut „eliberarea imediată” a lui Nicolás Maduro și a condamnat ferm operațiunea americană. Ministerul chinez de Externe a afirmat că acțiunea SUA reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU.

Rusia

Moscova a cerut Washingtonului să „își reconsidere poziția” și să îl elibereze pe „președintele ales legitim al unui stat suveran”, calificând intervenția drept ilegală.

Iran

Teheranul a condamnat atacul militar american, descriindu-l ca o încălcare flagrantă a suveranității și integrității teritoriale a Venezuelei.

Mexic

Guvernul mexican a denunțat ferm acțiunea SUA, avertizând că aceasta pune în pericol stabilitatea regională în America Latină.

Columbia

Președintele Gustavo Petro a calificat operațiunea drept un „atac asupra suveranității regionale”, avertizând asupra riscului unei crize umanitare în Venezuela.

Brazilia

Președintele Luiz Inácio Lula da Silva a descris acțiunea SUA ca o „ofensă gravă” la adresa suveranității venezuelene.

Cuba

Havana a denunțat ceea ce a numit „terorism de stat” împotriva poporului venezuelean.

Spania

Premierul Pedro Sánchez a declarat că intervenția „încalcă dreptul internațional” și împinge regiunea spre instabilitate și militarizare.

Franța

Parisul a afirmat că operațiunea subminează ordinea internațională și a subliniat că soluționarea crizei venezuelene nu poate fi impusă din exterior. Președintele Emmanuel Macron a cerut inițierea unei tranziții politice conduse de lideri civili venezueleni.

Germania

Cancelarul Friedrich Merz a afirmat că Nicolás Maduro „și-a dus țara la ruină”, dar a descris intervenția americană drept „complexă din punct de vedere juridic”.

Uniunea Europeană

UE și-a exprimat îngrijorarea față de evoluțiile din Venezuela și a cerut respectarea dreptului internațional, reiterând în același timp poziția conform căreia Maduro nu mai are legitimitate democratică.

Totuși, unele state candidate la UE, inclusiv Macedonia de Nord, Albania și Kosovo, și-au exprimat sprijinul pentru Washington.

Marea Britanie

Premierul Keir Starmer a declarat că Londra va discuta situația cu partenerii americani, adăugând că nu va „vărsa lacrimi” pentru prăbușirea regimului Maduro.

Italia

Premierul Giorgia Meloni, aliată a președintelui Trump, a susținut operațiunea SUA, afirmând că aceasta a fost „legitimă” și „defensivă”.

Israel

Israelul a salutat intervenția, descriind Statele Unite drept „liderul lumii libere”.

Ucraina

Președintele Volodîmîr Zelenski a sugerat că precedentul creat ar putea fi aplicat și altor lideri autoritari. Ministrul ucrainean de Externe a subliniat lipsa de legitimitate a lui Maduro și a sprijinit „democrația și drepturile omului”.

Africa de Sud

Pretoria a avertizat că utilizarea forței unilaterale subminează stabilitatea ordinii internaționale și principiul egalității între state.

Națiunile Unite

Secretarul general al ONU, António Guterres, s-a declarat „profund alarmat”, avertizând că acțiunea SUA ar putea crea un precedent periculos.

Grecia

Premierul Kyriakos Mitsotakis a afirmat că Maduro a condus „o dictatură brutală și represivă”, adăugând că înlăturarea acestuia oferă „o nouă speranță” Venezuelei, fără a comenta asupra legalității intervenției.