Planurile administrației Trump de a impune o încetare a focului în Ucraina au intrat într-un impas major, după ce președintele rus Vladimir Putin a cerut recunoașterea integrală a controlului rus asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson — teritorii anexate simbolic în 2022, dar niciodată ocupate complet. Informația vine din surse diplomatice de la Moscova, citate de Bloomberg.

Incetarea focului în Ucraina mai așteaptă/FOTO/Profimedia

Negocierile purtate de emisarii SUA, inclusiv întâlnirea din 25 aprilie dintre consilierul Steve Witkoff și oficialii de la Kremlin, nu au reușit să diminueze poziția maximalistă a liderului rus. Putin a respins propunerea unei înghețări a frontului actual și a reafirmat pretențiile asupra celor patru regiuni.

Deși Trump a declarat la începutul lunii aprilie că un acord de pace este „aproape”, mesajul s-a schimbat rapid. După ultima întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski, cu ocazia funeraliilor papei Francisc, liderul de la Casa Albă a transmis că „poate că Putin nu vrea să oprească războiul”, alimentând speculații privind eficiența și realismul strategiei americane.

O încetare a focului simbolică, cu iz de propagandă

Putin a oferit în schimb un armistițiu temporar, între 8 și 11 mai, invocând comemorarea a 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. Propunerea a fost calificată drept „absurdă” de către Keith Kellogg, emisar special american, care a insistat că SUA urmăresc un armistițiu de cel puțin 30 de zile — aerian, terestru și maritim. Ucraina a respins la rândul ei această „pauză festivistă”, cerând o încetare necondiționată a focului, „acum, nu peste o săptămână”.

Implicațiile strategice și frustrarea americană

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut o pauză de cel puțin 30 de zile pentru negocieri reale, acuzând Rusia de manipulare. La rândul său, Casa Albă pare din ce în ce mai aproape de a abandona rolul de mediator, în lipsa unor „propuneri concrete din ambele părți”. Secretarul de stat Marco Rubio a avertizat că Washingtonul va „face un pas înapoi” dacă Moscova continuă jocul duplicitar.

Printre punctele aflate în discuție se află și o serie de concesii majore: renunțarea Ucrainei la aspirațiile NATO, ridicarea treptată a sancțiunilor impuse Rusiei și oferirea unor garanții de securitate solide pentru Kiev. Un element-cheie, dar respins ferm de Moscova, este cererea SUA ca centrala nucleară de la Zaporojie să fie predată Ucrainei și plasată sub administrare americană.

Europa presează, Kremlinul tace

Președintele francez Emmanuel Macron i-a cerut lui Trump să înăsprească tonul față de Rusia, sugerând o nouă rundă de sancțiuni. De altfel, experții din zona transatlantică avertizează că Moscova încearcă să obțină beneficii strategice fără concesii reale — o normalizare superficială a relațiilor cu Occidentul, fără oprirea efectivă a războiului.

„Rusia se comportă ca un actor de rea-credință”, a comentat Shelby Magid de la Atlantic Council. Analista susține că retragerea SUA din negocieri ar putea fi o mutare strategică, cu impact mai mare asupra Kremlinului decât asupra Kievului — mai ales dacă este însoțită de intensificarea ajutorului militar pentru Ucraina și de sancțiuni suplimentare.

Deocamdată, însă, diplomația internațională pare să bată pasul pe loc, prinsă între cererile rigide ale Moscovei și ezitările unei administrații americane care își consumă capitalul politic într-un joc de nervi cu final incert.