Radu Marinescu: Decizia CJUE despre prescripție impune un regim derogatoriu, nu anulează norma națională

Radu Marinescu a subliniat că, în dreptul penal românesc, instituția prescripției răspunderii penale este de drept substanțial, ceea ce implică aplicarea principiului legii penale mai favorabile. El a explicat că CJUE, prin hotărârea sa, „instituie” un regim excepțional și derogatoriu față de cel național, specific doar pentru cazurile de fraude grave ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Acest regim este argumentat prin supremația dreptului european, conform interpretărilor Curții, însă nu anulează raționamentul general al Înaltei Curți.

Fostul ministru a accentuat că decizia CJUE nu invalidează întregul standard național al ÎCCJ, ci solicită un regim derogatoriu exclusiv în astfel de spețe, unde există un risc sistemic de impunitate, și unde sunt afectate interesele financiare ale Uniunii.

Un cadru legal și jurisprudențial marcat de instabilitate

Analiza lui Radu Marinescu contextualizează situația actuală, evidențiind un cadru normativ și jurisprudențial precar și instabil cu care România s-a confruntat în ultimii ani. Acesta a amintit că textul din Codul penal din 2014, referitor la prescripția specială, a fost considerat deficitar, aspect sancționat de Curtea Constituțională (CCR) încă din 2018.

Decizia CCR din 2018 a generat interpretări divergente în doctrină și jurisprudență, o parte considerând-o interpretativă, ceea ce a dus la o aplicare neunitară a legii. Această ambiguitate a persistat până în 2022, când o nouă decizie a CCR a clarificat situația, urmată de modificări legislative operate printr-o ordonanță de urgență.

„Așadar, ne-am regăsit într-un context normativ-jurisprudențial precar, instabil, neclar și prelungit, corectat legislativ în 2022, dar care a antrenat efecte juridice prelungite în timp și după acest moment”, a detaliat Marinescu. El a adăugat că, în acest peisaj, instanțele naționale au fost înclinate să aplice standardul intern, în timp ce CJUE a solicitat ignorarea acestuia, ca excepție, în cazurile care vizează interesele financiare ale Uniunii.

Necesitatea trecerii „la zodia faptelor” în justiție

În viziunea fostului ministru, această situație subliniază urgența adoptării unei legislații mai bine fundamentate și mai stabile, pentru a preveni modificările legislative frecvente și invalidările constituționale. El a pledat, de asemenea, pentru eficientizarea întregii activități judiciare, de la faza de urmărire penală până la judecarea efectivă a cauzelor.

Printre măsurile esențiale, Radu Marinescu a enumerat stabilizarea resurselor umane, specializarea, accelerarea procesului de digitalizare, modernizarea infrastructurii și alocarea de fonduri adecvate pentru sistemul judiciar. El a criticat discrepanța dintre așteptările publice și realitatea resurselor:

„Trăim într-un paradox, în care cerem perfecțiune judiciară și capete tăiate, dar reducem sau blocăm alocarea de resurse, ne războim cu magistratura pentru drepturi pe care statul român le-a acordat anterior”, a afirmat Marinescu.

Concluzionând, Radu Marinescu a transmis un mesaj ferm clasei politice:

„Suntem acum în zodia vorbelor despre justiție, un subiect instrumentalizat politic conjunctural. E cazul să trecem la zodia faptelor”.

Potrivit lui, primul pas vital ar fi încetarea instabilității politice, condiție necesară pentru implementarea reformelor mult-așteptate în justiție.

Explorează subiectele:

Prescripție Radu Marinescu CJUE

Distribuie Distribuie Comentarii