O bună parte a mass-media a funcționat ca instrumente de propagandă ale unor actori politici, se arată în Raportul FreeEx (2016-2017) - Libertatea Presei în România, lansat de ActiveWatch, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.

* Citiți textul integral al Raportului FreeEx (2016-2017) — Libertatea Presei în România AICI

* Ziua mondială a libertății presei

"Pe fondul celor două campanii electorale din anul 2016 și al protestelor antiguvernamentale de la începutul lui 2017, o bună parte a mass-media au funcționat ca instrumente de propagandă ale unor actori politici, intoxicând agenda publică cu discursuri partizane, dezinformări flagrante, amenințări și instigări ce au inflamat atmosfera și așa extrem de tensionată care caracterizează în ultimii ani discursul mediatic. Escaladarea dezinformărilor și a discursurilor contondente s-a petrecut cu oblăduirea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), care a tolerat și încurajat prin inactivitate și sancțiuni blânde derapajele televiziunilor de știri", relevă sursa citată.

Potrivit raportului, în același timp, este remarcabilă evoluția jurnalismului de calitate, în special în zonele de reportaj și investigație; revirimentul înregistrat în ultimii ani s-a menținut, au continuat să apară proiecte noi, iar investigațiile au reușit să aibă impact la nivelul agendei publice.

"Mass-media au contribuit semnificativ la radicalizarea discursului public. Jurnaliștii continuă să fie ținta unor linșaje mediatice venite din partea colegilor de breaslă. Meseria de jurnalist este în continuare folosită abuziv de unele persoane pentru a intimida, șantaja sau pentru a face trafic de influență. Abaterile etice și profesionale grave ale televiziunilor de știri au declanșat reacții din partea publicului și a societății civile. Ministerul de Interne a alcătuit liste cu jurnaliști și politicieni pe care îi acuză că ar fi incitat cetățenii să participe la protestele din ianuarie februarie 2017", semnalează raportul.

Conform acestuia, structurile statului continuă să blocheze sau să îngreuneze accesul la informații privind doctoratele și gradele obținute de militari, politicieni și demnitari din partea unor instituții de învățământ ale structurilor militare, precum și accesul la informații relevante despre funcționarea acestor instituții.

"În 2016, a crescut numărul avertizorilor de integritate din instituțiile publice care au sesizat public diverse nereguli, abuzuri sau ilegalități constatate. Avertizorii de integritate au continuat să fie hărțuiți de instituții sau companii publice. Structurile de forță manifestă uneori un comportament excesiv față de cetățenii care protestează, în stradă, prin intermediul petițiilor sau al unor postări în mediul online. (...) Jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de politicieni, persoane publice, reprezentanți ai autorităților, oameni ai legii, protestatari, preoți și enoriași, suporteri de fotbal. La fel ca și anul trecut, au existat mai multe situații în care autoritățile române au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorității maghiare", prevede raportul.

Acesta semnalează că au apărut noi cazuri de corupție în presă, de care se fac vinovați patroni și administratori de presă, dar și jurnaliști.

Un număr semnificativ de jurnaliști au candidat la alegerile parlamentare din decembrie 2016, continuând tendința apărută în ultimii ani în interiorul breslei, menționează sursa citată.

CNA "s-a discreditat puternic" în ochii publicului din cauza "pasivității, a timidității" cu care sancționează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri, mai arată raportul.

AGERPRES