Răsturnare de situație/Gruparea misterioasă care a paralizat Italia rupe tăcerea: ce urmărește Mișcarea 17 Octombrie
O grupare enigmatică, autointitulată „Mișcarea 17 Octombrie”, a revendicat protestele violente care au zguduit recent societatea italiană. Printr-un prim manifest publicat pe aplicația Telegram, tinerii din spatele revoltelor anunță o ruptură totală față de clasa politică, sindicate și instituțiile statului, refuzând în același timp să se delimiteze de jafurile și ciocnirile cu forțele de ordine.
Autoritățile italiene se află într-o cursă contracronometru pentru a-i identifica pe autorii unui text precis și clar, publicat pe Telegram puțin după ora 13:00. Intitulat „comunicatul numărul 1”, documentul reprezintă manifestul în cinci puncte al grupării care își asumă tensiunile stradale, fără a condamna însă în vreun fel tulburările, violențele sau jafurile, notează Agenția de presă Rador, citând presa italiană .
Membrii grupării își definesc demersul nu ca pe o organizație clasică, ci ca pe o structură „lichidă”, imposibil de decapitat de către forțele de ordine, menționând totodată că se protejează „împotriva represiunii și a fasciștilor”.
„Suntem Mișcarea 17 Octombrie. Nu avem președinte, nici secretar, nici purtător de cuvânt pe care să-l invitați la televiziune, nici sediu care să poată fi percheziționat și nici carnete de membru de vânzare. Suntem tineri care au decis să nu mai aștepte”, își începe gruparea mesajul.
Anchetatorii recunosc că această strategie bazată pe „fluiditate” nu este un concept nou. Pentru a evita vulnerabilitățile în fața poliției, inițiatorii refuză orice formă de ierarhie: „O mișcare cu un lider are o țintă. O mișcare cu o adresă fixă este vulnerabilă la o razie. O mișcare cu o listă de membri ajunge într-un dosar al poliției. Noi nu oferim astfel de ținte”.
Potrivit documentului, această abordare nestructurată a luat naștere pentru a prelua inițiativa și a forma o conștiință politică colectivă în rândul tinerilor italieni. Autorii subliniază că poziția lor „este una politică – nu este o absență a politicii”, fiind fundamentată pe o neîncredere profundă în actualul guvern și în instituții. Înainte de a formula revendicări concrete, aceștia susțin că vor să înțeleagă „de ce ni s-a luat totul, cine a luat acel tot și cum putem să-l recuperăm”.
Mai mult, manifestul trasează o linie de demarcație dură atât față de sistemul tradițional, cât și față de anarhiști sau alte grupări radicale preexistente:
„Partidele politice consacrate și sindicatele fac parte chiar din Statul căruia i ne opunem, iar noi le tratăm ca atare. Cât despre cei din afara cadrului instituțional – începând cu diversele mișcări care, timp de decenii, au încercat să profite de pe urma luptelor și să le monopolizeze – considerăm că, pur și simplu, nu sunt la înălțimea cauzei”, explică autorii în comunicatul Mișcării 17 Octombrie.
Inspirația pentru această organizare descentralizată provine din diverse revolte globale pornite de la baza societății, pe care tinerii italieni afirmă că le-au analizat în detaliu pentru a învăța din succesele și eșecurile lor:
„I-am studiat pe cei care, înaintea noastră, au zdruncinat temeliile puterii fără a oferi vreodată autorităților o țintă clară pe care să o poată ataca: Egiptul din 2011, unde o piață publică lipsită de lideri a destabilizat un regim vechi de treizeci de ani; Tunisia, locul de unde a pornit totul; Hong Kong-ul din 2019, cu filosofia sa «fii precum apa» – o organizare descentralizată, adaptabilă și greu de prins; Sudanul, cu comitetele sale de rezistență la nivel de cartier; Algeria și Libanul, unde protestatarii au refuzat să fie reprezentați de ordinea politică consacrată; Chile în 2019, unde mișcarea a izbucnit de la baza societății; Indignados și mișcarea Occupy, cu adunările lor permanente; studenții sârbi, cu plenurile lor pe orizontal; și Generația Z din Maroc, care s-a coordonat fără lideri, prin intermediul canalelor digitale. Fiecare din aceste experiențe a avut propriile limitări și eșecuri – și tocmai de aceea le-am studiat: pentru a învăța atât din ceea ce a funcționat, cât și din ceea ce, în cele din urmă, a fost dărâmat”, se arată în manifestul Mișcării 17 Octombrie.
În viziunea grupului, simpla prezență în stradă nu este suficientă, deoarece protestul în sine ajunge să se epuizeze. Tinerii își doresc ca adunările publice să devină spații de dezbatere și evoluție politică:
„Ne dorim ca fiecare moment petrecut în aceste spații publice să fie, în același timp un prilej de discuție, dezbatere și evoluție politică – să încurajeze un dialog viu, spontan și solid, născut din rândul oamenilor de rând, în care indivizi diverși se ascultă unii pe alții, își confruntă ideile și se transformă reciproc”, mai punctează reprezentanții Mișcării 17 Octombrie.
Deși rămâne de văzut dacă acțiunile viitoare vor îmbrăca o formă pașnică și constructivă – având în vedere tăcerea completă a textului în privința confruntărilor cu poliția și a actelor de vandalism –, obiectivul final al grupării este exprimat fără echivoc în încheierea documentului:
„Să ne luăm viitorul în propriile mâini. Să nu-l lăsăm în ghearele acestor cleptocrați care l-au ipotecat, l-au vândut și l-au golit de conținut înainte chiar să avem șansa de a-l trăi. Nu vrem un loc la masa celor care ne-au luat scaunul; vrem să construim o altă masă – împreună, pornind de la temelie”, conchid tinerii din Mișcarea 17 Octombrie.
Explorează subiectele:
