Război deschis între Theodor Paleologu și Mihail Neamțu: acuzații și jigniri
O veche colaborare politică și intelectuală s-a transformat într-o dispută publică de o violență extremă. Theodor Paleologu și Mihail Neamțu, altădată parteneri în aceeași echipă de campanie, au reluat seria atacurilor frontale, trecând de la dezbateri de idei la jigniri tăioase și trimiteri directe la trecutul familiilor lor.
Conflictul dintre fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, și deputatul AUR Mihail Neamțu s-a reaprins brusc în urma unor declarații făcute la radio. Pe 19 octombrie, în cadrul emisiunii matinale difuzate de Digi FM, Theodor Paleologu a analizat infracțiunile comise peste hotare, susținând textual: „Când e vorba de furat este imposibil să nu fie cel puțin și un român”.
Reacția deputatului AUR Mihail Neamțu nu s-a lăsat așteptată. Printr-o luare de poziție publicată pe 22 octombrie și intitulată „Paleologu îi face «hoți» pe români! Să vorbim, atunci, despre hoți”, acesta a reclamat generalizarea nedreaptă făcută la adresa întregului popor, inclusiv la adresa diasporei muncitoare, contestând dreptul moral al lui Paleologu de a aborda o astfel de temă.
Pentru a-și susține punctul de vedere, Neamțu a scos din nou la iveală momentul 1 martie 2000, când tatăl fostului diplomat, scriitorul Alexandru Paleologu, a fost recompensat la Ateneul Român cu 50.000 de dolari din partea fundației patronate de Sorin Ovidiu Vîntu, chiar în prezența șefului statului. Evenimentul a avut loc cu puțin timp înainte ca Fondul Național de Investiții (FNI) să se prăbușească în mai 2000, spulberând economiile a sute de mii de cetățeni și aducându-i ulterior lui Vîntu o sentință definitivă de opt ani de închisoare.
„Luni, 19 octombrie, în matinalul Digi FM, Theodor Paleologu a decretat: «când e vorba de furat este imposibil să nu fie cel puțin și un român». Douăzeci de milioane de oameni, puși la zid într-o singură frază: ingineri, medici, profesori, muncitori din diaspora care trimit acasă, an de an, miliarde de euro câștigați cinstit, copii din școlile Franței și părinți care le plătesc chiria. Toți, în logica domnului Paleologu, suspecți de serviciu. Nu este o analiză, ci o prejudecată rostită cu accent de catedră. Pe ce date se sprijină? Pe niciuna. Un om care intră în dezbaterea publică are obligația să aducă fapte și cifre. Dacă există cetățeni români care au comis infracțiuni în Franța, ei răspund individual, în fața legii. Vinovăția se stabilește pe baza probelor, nu a pașaportului. Dar, de vreme ce domnul Paleologu a deschis subiectul furtului, să-l ducem până la capăt. Cu nume, date și locuri. La 1 martie 2000, la Ateneul Român, în prezența șefului statului, Alexandru Paleologu, tatăl lui Theodor Paleologu, primea un premiu în valoare de 50.000 de dolari. Banii veneau de la fundația lui Sorin Ovidiu Vîntu. Două luni mai târziu, în mai 2000, Fondul Național de Investiții se prăbușea, înghițind economiile a sute de mii de români modești, oameni care își puseseră bătrânețile la adăpost cu încredere în stat și în presa care le lăuda fondul. Pentru această devalizare, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv la opt ani de închisoare. Hoț, cu sentință judecătorească. La vremea aceea, o profesoară de limba română câștiga 79 de dolari pe lună. Premiul încasat de familia Paleologu valora peste cincizeci de ani de salariu al unui dascăl. Alexandru Paleologu a spus-o el însuși, cu franchețe, în Revista 22: nu consacrarea îl interesa, ci banii, pentru că, nemaicandidând, voia să lase familiei «o condiție materială bună». Un an mai târziu, fiul pleca la Harvard. Nu punem la îndoială școlile lui Theodor Paleologu. Punem o singură întrebare: cu ce autoritate morală vorbește despre hoți un om a cărui familie a beneficiat, public și ostentativ, de generozitatea celui mai mare hoț al tranziției românești, în chiar lunile în care păgubiții FNI își pierdeau agoniseala? Victimele FNI nu au primit nimic înapoi. Familia Paleologu a primit 50.000 de dolari și, se pare, o lecție de superioritate pe care o predă de atunci poporului român. Istoria recentă a familiei nu se oprește aici. Alexandru Paleologu și-a recunoscut public colaborarea cu Securitatea comunistă. Nu îi reproșăm fiului păcatele tatălui. Îi reproșăm însă disprețul cu care, moștenitor al acestei biografii, îi tratează pe românii care n-au turnat pe nimeni, n-au luat bani de la nimeni și au muncit cinstit, în țară sau în străinătate, ca să-și crească familiile. Prin urmare, cerem public domnului Theodor Paleologu două lucruri. Întâi, să-și retragă afirmația din 19 octombrie și să prezinte scuze românilor pe care i-a insultat în bloc. În al doilea rând, să restituie celor păgubiți de prăbușirea FNI cei 50.000 de dolari primiți de familia sa din banii lui Sorin Ovidiu Vîntu. Există asociații ale victimelor, există dosare, există oameni în viață care așteaptă de un sfert de secol o reparație. Gestul ar fi, în sfârșit, o lecție de moralitate pe care românii ar putea-o lua în serios. Până atunci, domnul Paleologu ar face bine să nu mai pronunțe cuvântul 'furat' în public. Românii știu ce înseamnă furtul mai bine decât el: spre deosebire de el, l-au plătit din propriul buzunar”
— Mihail Neamțu
Replica lui Theodor Paleologu a venit tot în spațiul virtual, printr-o postare tranșantă pe contul său de Facebook , respingând cu vehemență speculațiile potrivit cărora studiile sale de la Harvard ar fi depins de sumele oferite de fostul patron FNI.
„O canalie cretină care nu demult se ducea să cerșească cu punga la Becali tot repetă că Sorin Ovidiu Vântu m-a trimis la Harvard. Așa își imaginează troglodiții auriști că merg lucrurile peste tot în lume. La Harvard am fost research assistant al profesorului Harvey Mansfield în 1999-2000 și postdoctoral fellow în 2002-2003. Am lucrat acolo și am fost remunerat. Dar trăim într-o epocă în care orice imbecilitate, orice minciună, orice mârșăvie ajunge să fie preluată și trâmbițată de un partid antiromânesc, trădător și extremist, încolonat în spatele unui șarlatan dement și al unui golan de cea mai joasă speță”
— Theodor Paleologu
Relațiile dintre cei doi oameni politici s-au degradat progresiv de-a lungul anilor. În 2019, ei se aflau în aceeași tabără: Paleologu candida la alegerile prezidențiale susținut de Partidul Mișcarea Populară, iar Neamțu activa ca purtător de cuvânt al formațiunii și al întregii strategii electorale.
Ulterior, legăturile s-au rupt iremediabil. Tensiunile au explodat în martie 2025, moment în care Paleologu a cerut demiterea lui Neamțu din fruntea Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaților din cauza unui vocabular nepotrivit adresat contestatarilor. Răspunsul parlamentarului AUR a vizat atunci admiterea colaborării lui Alexandru Paleologu cu Securitatea. Ostilitățile au continuat și în octombrie 2025, ajungând acum la o nouă culminare, după afirmațiile făcute de Paleologu la postul de radio.
Explorează subiectele:

