Reforma administrației publice este pregătită și gata de promovare, pachetul de măsuri fiind pus în transparență publică. Analistul economic Adrian Negrescu explică însă faptul că pe termen lung va fi nevoie de tăieri mai mari din cheltuielile statului. „Altfel spus, cumpărăm timp, din punctul de vedere al reformelor”, indică acesta.

Proiectul va fi adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament FOTO Inquam/George Călin

Ministerul Dezvoltării a publicat proiectul prin care administrațiile publice locale și centrale trebuie să facă reduceri de cheltuieli până în iunie 2026. În caz contrar vor fi sistați banii de la bugetul de stat. Autoritățile locale și centrale au de ales între tăieri de posturi cu 10% și reducerea cheltuielilor cu 10%, în anul 2026, urmând ca din 2027 tăierile de posturi cu 30% să devină obligatorii.

„În anul 2026, în mod temporar, autoritățile deliberative, la propunerea ordonatorului principal de credite, pot aproba, ca variantă alternativă la reducerea posturilor ocupate prin aplicarea prevederilor lit. a) și/sau b), diminuarea cheltuielilor de personal”, prevede expunerea de motive a proiectului.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a menționat însă că reducerea numărului de posturi la o serie de unităţi administrativ-teritoriale nu va genera automat reducerea numărului de posturi ocupate, „pentru că acolo unde primarii, presedinţii Consiliilor judeţene, au gestionat mai responsabil structura de personal, vom avea sute de UAT-uri unde reducerea de 30% din numărul de posturi nu va genera reducerea de posturi ocupate deloc”.

„Dacă acest proiect va fi promovat în cursul lunii ianuarie în Guvern și aprobat și se merge spre asumare în Parlament și în cursul lunii februarie va intra în vigoare, atunci termenul rezonabil, dar maxim, în care autoritățile locale și centrale trebuie să facă măsurile de reducere de posturi sau reducerea de cheltuieli de personal este termen final 1 iunie 2026. (...) Pachetul prevede foarte clar niște termene, care sunt termene obligatorii. Vorbim de ipoteza în care pachetul, evident, intră în vigoare. Dacă, în acest termen, Consiliul Local nu aprobă vreuna din cele două formule, Direcția de Finanțe Publice Județene va sista alocarea de cote de la bugetul de stat”, a precizat ministrul.

Estimările prezentate în expunerea de motive indică faptul că cheltuielile bugetare ar urma să fie reduse în anul 2026 cu 3,3 miliarde lei, iar în perioada 2027–2030, scăderea cheltuielilor bugetare este estimată la aproximativ 5,7 miliarde lei anual, media pe următorii cinci ani fiind de 5,2 miliarde de lei.

Luni de dezbateri

Reforma administrației publice este unul din subiectele discutate de Coaliție încă din vara anului trecut, în contextul adoptării pachetului doi de măsuri-fiscal bugetare. Proiectul a fost amânat luni la rând, liderii ajungând la o înțelegere abia spre finalul anului trecut.

De aceste calcule depinde și bugetul statului. Legea privind finanțele publice prevede că bugetul național pentru anul următor trebuia aprobat de Parlament până pe 15 noiembrie. Acum, cel mai devreme poate ajunge la vot în februarie, după vacanța parlamentară. „Înainte de aprobarea bugetului, trebuie să adoptăm acest pachet pentru că altfel bugetul României nu se poate închide în aceşti parametri”, a precizat premierul marți seară, la TVR, estimând că bugetul ar trebui adoptat pănâ la finalul lunii februarie.

„Anul viitor trebuie să ajungem la un deficit şi mai mic, iar asta înseamnă că anul acesta ne propunem să atingem o ţintă de 6,2-6,4% maxim, ceea ce înseamnă că nu putem să atingem această ţintă fără, pe de o parte, să păstrăm ceea ce am realizat până acum, deci o disciplină fiscală, o anumită ordonare şi, suplimentar, să ne reducem cheltuielile. Iar asta înseamnă acest pachet care se referă la reforma în administraţie”, a mai precizat prim-ministrul României.

Analist: „Cumpărăm timp”

„Este o cosmetizare a realității bugetare, care nu rezolvă problema cheltuielor mari pe care le are statul în orizontul următorilor ani, când va trebuit să reducem deficitul bugetar până la 3%. Altfel spus, cumpărăm timp, din punct de vedere al reformelor, și nimic altceva. Atâta timp cât economia va rămâne cu frâna de mână trasă, singura șansă ca noi să ieșim din situația asta bugetară gravă este să reducem cheltuielile”, explică analistul economic Adrian Negrescu pentru „Adevărul”, fiind vorba de reduceri suplimentare.

Economistul spune că „este un pas înainte”, însă nu rezolvă problemele bugetare ale statului român. „Poate că anul ăsta ne vom încadra în ținta de deficit de 6,4%, ca urmare a creșterii încasărilor din taxe majorate în ultimul an și ca urmare a reducerii evaziunii fiscale. Dar în 2027 e un mare semn de întrebare legat de modul în care ne vom descurca din punct de vedere financiar. Toate aceste măsuri sunt ca un fel de simulacuri de reformă. (...) Nu rezolvă marea problemă a cheltuielilor, de exemplu din sectorul salarial, care s-au dublat față de acum 10 ani și au ajuns la aproape 170 de miliarde de lei. Cu o floare nu se face primăvara din punct de vedere bugetar în România și cred că guvernul va fi nevoit la un moment dat să taie și mai mult din cheltuielile publice, în condițiile în care, dacă vrem să reducem deficitul bugetar spre 4-5%, asta înseamnă că de undeva trebuie să tăiem vreo 50 de miliarde de lei în fiecare an”.

Această sumă nu poate fi colectată nici din reducerile prezentate, estimările fiind la 5 miliarde de lei anual, după cum arată proiectul, nici din creșterile de taxe, explică analistul. „Avem două variante. Ori împrumutăm din ce în ce mai mult, dar cred că ne-am atins deja potențialul maxim de împrumuturi de aproape 50 de miliarde de lei în fiecare an. Ori creștem taxele. Creșterea taxelor cred că este exclusă pentru următorii 3-4 ani, în condițiile în care o nouă eventuală majorare a taxelor și impozitelor ar aduce economia în recesiune și am atins un nivel maxim de suportabilitate. Așa că nu ne rămâne decât să reducem cheltuielile. (...)

Probabil vor aduna undeva la nivel de 35 de miliarde de lei, în plus din creșterile de taxe, TVA, taxe locale, taxe pe dividende, tot ceea ce au mai majorat în ultimul an. Probabil vreo 5 miliarde vor veni din aceste măsuri de cozmetizare și se speră că restul banilor să vină din reducerea evaziunii. Ministerul Finanțelor a luat niște măsuri destul de îndrăznețe din punctul meu de vedere, la finalul anului trecut. Nu mai e așa de ușor să intri în insolventă. Nu mai poți funcționa fără să ai casă de marcat și fără cont bancar și astea sunt măsuri care probabil vor aduce mai mulți bani la buget”, mai arată analistul economic Adrian Negrescu.

Totuși, pe viitor sunt necesare schimbări majore, preconizează analistul: „Cred că e nevoie de o reformă din temelii a statului român, inclusiv de o restructurare a administrației locale. Avem 41 de județe, cum spunea și consilierul guvernatorului BNR, o schemă de funcționare demnă de anii 60, nicidecum de anul 2026”.

Ultimele discuții din anii trecuți privind o reformă administrativ-teritorială indicau finalul alegerilor drept punctul de pornire al dezbaterilor.

Proiectul pus în transparență publică de Ministerul Dezvoltării

Expunerea de motive