Restricțiile auto din 2027 în București: cine plătește factura pentru aerul curat
Calendarul privind calitatea aerului în Capitală pentru intervalul 2026–2030, lansat în dezbatere publică de Primăria Capitalei, deschide calea către introducerea etapizată a zonelor cu emisii reduse. Potrivit documentului aflat încă la stadiul de propunere și neaprobat de Consiliul General al Municipiului București, prima etapă ar urma să debuteze la 1 noiembrie 2027, când autoturismele Non-Euro nu vor mai avea acces în centrul orașului. Ulterior, până în 2032, restricțiile s-ar extinde treptat și asupra altor norme de poluare, ajungând inclusiv la mașinile Euro 5.
Limitare zonală, nu interdicție totală, sub presiunea regulilor europene
Deși proiectul a stârnit temeri privind o scoatere completă din circulație a mașinilor vechi, specialiștii în dezvoltare urbană atrag atenția asupra mecanismului real al măsurii. Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub și membru în Boardul Misiunii pentru 100 de orașe neutre climatic și inteligente al Comisiei Europene, precizează că nu este vorba despre o interdicție generală: „Bucureștiul nu interzice mașinile vechi. Bucureștiul va implementa acest proiect care se cheamă zonă cu emisii reduse”.
Potrivit acestuia, accesul mașinilor poluante ar urma să fie restricționat în perimetrele urbane unde traficul este intens și poluarea atinge cote ridicate. Mihăilescu amintește că legislația necesară există încă din 2023, prin Legea mobilității urbane, însă aplicarea ei a bătut pasul pe loc: „Din păcate, nu s-a făcut niciun pas în acest sens până acum.”
În contextul reluării dezbaterilor legislative din 2026 privind urbanismul și orașele sustenabile, specialistul avertizează că astfel de zone cu emisii scăzute trebuie implementate și în alte orașe din țară: „Altfel, riscăm ca și Comisia Europeană să deruleze proceduri de infringement la adresa României pentru calitatea aerului.”
Costuri de peste 15.000 de euro și riscul unei „taxe ascunse pe sărăcie”
Cifrele oficiale ale Registrului Auto Român pentru anul 2025, prezentate de municipalitate, arată amploarea parcului auto vizat: din aproape 2,9 milioane de mașini înmatriculate în București și Ilfov, circa 1,3 milioane se încadrează între Non-Euro și Euro 4, iar peste 460.000 sunt din categoriile Non-Euro până la Euro 3.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că aceste vehicule aparțin în principal categoriilor vulnerabile, pentru care schimbarea autoturismului nu este o opțiune realistă în lipsa unui sprijin consistent.
„Riscul este real și semnificativ. În București și Ilfov sunt înmatriculate aproape 2,9 milioane de autoturisme, iar aproximativ 1,3 milioane sunt încadrate de municipalitate drept vechi și poluante. Proprietarii acestor mașini sunt, în mare parte, pensionari, familii cu venituri modeste și oameni care folosesc mașina pentru muncă. Pentru ei, o mașină de 20 de ani nu e o alegere, ci singura variantă accesibilă.”
— Adrian Negrescu, analist economic
Potrivit estimărilor sale, trecerea la o mașină rulată Euro 6, veche de șapte-opt ani, presupune o cheltuială de peste 15.000 de euro. Deși apreciază calendarul etapizat până în 2032, deoarece oferă răgaz pentru pregătire, analistul subliniază că „timpul nu înlocuiește banii” și că, fără ajutoare financiare consistente, o politică de mediu devine „o taxă ascunsă pe sărăcie”.
Presiune dublă pe piața auto: mașinile vechi pleacă în alte județe, cele mai noi se scumpesc
Introducerea restricțiilor va produce unde de șoc și pe piața autoturismelor second-hand, pe o piață românească deja dependentă de importuri, unde aproape trei din patru mașini înmatriculate în prima jumătate a anului 2026 au fost rulate. Analistul anticipează o evoluție divergentă a prețurilor, care riscă să mute poluarea dintr-o regiune în alta fără a o reduce la nivel național.
„Ne putem aștepta la o presiune clară pe prețuri, în ambele direcții. Mașinile care intră sub incidența restricțiilor își vor pierde rapid valoarea în București, pentru că nimeni nu va mai vrea să cumpere un autoturism care nu va mai putea circula în oraș peste doi-trei ani. Multe dintre ele vor fi vândute în alte județe, unde nu există restricții, deci poluarea nu dispare, ci se mută.”
— Adrian Negrescu, analist economic
În paralel, orientarea simultană a unui număr mare de cumpărători către modele rulate Euro 5 și Euro 6 va urca cotațiile acestora, situație în care, după cum punctează Negrescu, „câștigătorii vor fi importatorii și dealerii, nu neapărat cumpărătorii”.
Navetiștii din Ilfov și micile afaceri, prinși la mijloc
Efectele nu se vor opri la proprietarii din Capitală. Pentru locuitorii zonei metropolitane, autoturismul personal este adesea singura soluție viabilă de deplasare către locul de muncă.
„Navetiștii sunt categoria cea mai expusă. Mulți locuiesc în Popești-Leordeni, în Mogoșoaia, în alte localități tocmai pentru că locuințele sunt mai ieftine și folosesc mașina pentru că transportul public metropolitan este insuficient sau lent. Dacă restricțiile se aplică fără alternative reale, acești oameni vor fi obligați fie să-și schimbe mașina, fie să petreacă ore în plus pe drum, ceea ce înseamnă productivitate pierdută și costuri mai mari pentru familii.”
— Adrian Negrescu, analist economic
De asemenea, întreprinderile mici din domenii precum distribuția, construcțiile, curieratul sau serviciile operează frecvent cu autoutilitare vechi, spre deosebire de corporațiile care își înnoiesc regulat flotele. Dacă restricțiile le forțează la investiții pe care nu le pot susține, avertizează specialistul, aceste cheltuieli se vor transfera în prețurile finale ale bunurilor și serviciilor suportate de toți locuitorii Capitalei.
Fumul de la Sintești și nevoia unui plan metropolitan real
Dincolo de costurile sociale, eficiența ecologică a măsurii este pusă sub semnul întrebării atâta timp cât celelalte focare de poluare rămân necontrolate.
„Restricțiile pentru mașinile vechi pot reduce poluarea din trafic, dar nu pot rezolva singure problema calității aerului din Capitală. Episoadele de poluare severă din ultimii ani au avut adesea alte cauze: arderile ilegale de deșeuri din Ilfov, încălzirea locuințelor cu lemne și cărbune, șantierele și praful stradal. Dacă le cerem șoferilor să-și schimbe mașina, dar fumul toxic de la Sintești ajunge în continuare în oraș în fiecare seară, efectul măsurii va fi greu de perceput, iar oamenii o vor considera nedreaptă.”
— Adrian Negrescu, analist economic
Analistul cere publicarea unui studiu de impact transparent, care să arate ponderea fiecărei surse de poluare, câștigul real al restricțiilor și câte gospodării, din ce tranșe de venit, vor suporta nota de plată. În lipsa acestor date, avertizează el, măsura riscă să pară una simbolică, aplicată acolo unde controlul este mai comod, nu acolo unde randamentul ecologic este maxim. Dacă stoparea arderilor ilegale oferă un aer mai curat la un cost mult mai mic, atunci acolo ar trebui concentrat efortul principal, argumentează acesta.
Pentru a ataca problema la sursă, Negrescu propune urmărirea strictă a transporturilor de deșeuri, sancționarea predării fără documente și confiscarea vehiculelor implicate, alături de crearea unei autorități metropolitane de mediu București–Ilfov, cu buget și atribuții comune. „Poluarea nu ține cont de limitele administrative, deci nici intervenția nu poate fi împărțită între prefecturi care nu se pun de acord”, explică specialistul.
În plan financiar, actualul program Rabla este considerat mult prea mic față de nevoile reale: bugetul național din 2026, de 300 de milioane de lei, cu un ecotichet maxim de 18.500 de lei, acoperă aproximativ 16.000 de autoturisme în toată țara, în timp ce doar în București și Ilfov circulă peste 460.000 de mașini Non-Euro–Euro 3. Soluțiile avansate includ un program metropolitan dedicat, cu subvenții mai mari pentru familiile cu venituri reduse – inclusiv pentru achiziția de mașini second-hand mai noi –, granturi sau credite cu dobândă subvenționată pentru autoutilitarele firmelor mici, linii directe de transport din Ilfov, parcări park & ride la intrările în oraș, benzi dedicate și un bilet unic pentru autobuz, metrou și tren metropolitan.
„Costurile tranziției trebuie împărțite. Statul și Primăria trebuie să finanțeze alternativele și ajutoarele pentru cei vulnerabili. Fondurile europene pentru mobilitate și mediu pot acoperi o parte importantă. Cetățenii care își permit înlocuirea vor face, firesc, propria investiție. A pune însă întreaga povară pe cei care au cele mai vechi mașini, adică pe cei mai săraci, ar fi și nedrept, și ineficient.”
— Adrian Negrescu, analist economic
Reacții pe Reddit: controale ITP suspecte, noxe la semafor și apeluri la măsuri simultane
Planurile municipalității au aprins dezbaterile și în comunitatea r/bucuresti de pe Reddit, unde opiniile s-au împărțit între scepticism și susținerea unor acțiuni ferme pe mai multe fronturi. Un utilizator a întrebat direct: „Cu arderile de substanțe toxice, otrăvitoare și poluante de prin Sintești ce facem? Masele de aer nu țin cont de împărțirea administrativ-teritorială a României”, în timp ce un alt participant a ironizat proiectul, sugerând că problema principală nu ar fi traficul, ci arderile ilegale din Ilfov și Capitală. Alții au cerut întâlniri comune cu primarii comunelor vecine, însă au existat și voci care au respins amânarea măsurilor din trafic: „Faptul că există poluare la Sintești [...] nu înseamnă că primarul Bucureștiului o să stea să aștepte încă 15 ani până dispare poluarea de acolo și DUPĂ să ia măsuri în București. Lucrurile se fac ÎN PARALEL.”
Mai mulți participanți au contestat însă criteriul strict al normei Euro din acte, acuzând modul în care se fac inspecțiile tehnice periodice. „Și astăzi circulă mașini EURO 5-6 care scot fum albastru și alb. Problema e la ITP-uri”, a scris un comentator, completat de un altul care a amintit că există „și mașini Euro 6 cu filtrul scos”. Un șofer a relatat că un autoturism seria 7 vechi de cel mult doi-trei ani a lăsat în urma lui la plecarea de pe loc „o fumigenă” sufocantă, în timp ce un alt bucureștean a descris dificultatea de a aștepta în stațiile de transport public sau de a merge pe jos pe bulevardele aglomerate din cauza mirosului de noxe.
Printre soluțiile cerute de cetățeni se numără replicarea sistemului implementat în Antwerp încă din 2017 – cu camere, software bazat pe inteligență artificială și amenzi automate –, amenajarea urgentă a parcărilor P+R la marginea orașului, autobuze electrice și controale ITP riguroase.
Explorează subiectele:

