Rețea românească pentru industria militară rusă: Traseul secret prin șase țări

O anchetă DIICOT scoate la lumină o schemă transfrontalieră prin care utilaje industriale capabile să susțină industria de război au fost direcționate clandestin către Belarus și Rusia, ocolind sancțiunile occidentale. Cazul, în care sunt implicați vicepreședintele USR Dâmbovița și directorul comercial al UPET Târgoviște, a dezvăluit manevre de ocolire a controalelor prin șase state, firme-fantomă și tentative de vânzare a echipamentelor strategice pe platforme second-hand pe internet.

Reținerea de către procurorii antimafia a politicianului Alexandru Munteanu, vicepreședinte al filialei USR Dâmbovița, alături de Evgheni Polyakov, responsabilul comercial al uzinei UPET Târgoviște, a deschis cutia Pandorei într-un caz complex de securitate internațională. Ceea ce părea la început o tentativă izolată a unei societăți românești de a furniza echipamente tehnologice în spațiul ex-sovietic s-a transformat, conform probelor strânse de DIICOT, într-o rețea conspirată care conecta intermediari din Federația Rusă, societăți intermediare din Germania și Kazahstan, producători de rachete balistice și furnizori strategici de titan militar.

Traseul ocolitor prin șase state pentru utilajele grele

Manevrele de eludare a embargoului impus de Uniunea Europeană și Statele Unite au impus o logistică complicată. După ce statul român a respins autorizarea unui export direct către spațiul ex-sovietic, suspecții au recurs la circuite comerciale mascate pentru mașina de frezat dantura roților dințate GHM2500.

Pentru a masca beneficiarul real – uzina KUZLITMASH OAO din Belarus, afiliată conglomeratului sancționat BELAZ –, utilajul a fost vândut scriptic către societatea germană RAPTECH Eberswalde GmbH. De acolo, marfa a fost expediată fizic printr-o rută lungă și sinuoasă, traversând Germania, Austria, Turcia, Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan, tocmai pentru a ocoli teritoriile Rusiei sau Iranului, unde verificările ar fi putut ridica suspiciuni internaționale.

„În acest context, urmărind eludarea sancțiunilor internaționale (neincriminate penal la acel moment), ca urmare a eșecurilor înregistrate cu privire la realizarea exportului utilajului GHM2500 direct pe spațiul Kazahstan (tocmai pentru motivul riscului deturnării utilajului către entități sancționate la nivelul UE), în luna februarie 2025, WMW SRL , prin ALEXANDRU MUNTEANU și EVGENII POLIAKOV au încheiat cu RAPTECH Eberswalde GmbH, Germania, reprezentată de directorul general Jurgen GRTNER, în calitate de cumpărător, un contract având ca obiect livrarea mașinii de frezat dantura roților dințate model GHM2500 către compania germană, în schimbul sumei de 980.000 de euro, contract în baza căruia, în intervalul august - septembrie 2025, echipamentul a fost transferat pe ruta Germania - Austria - Turcia - Georgia - Azerbaidjan – Kazahstan, stat pe teritoriul căruia se află și în prezent”
— Referatul procurorilor DIICOT

Canalele rusești și pista asamblării în India

Persoana-cheie de legătură dintre firma dâmbovițeană World Machinery Works SRL (WMW) și entitățile sancționate este identificată de anchetatori în persoana rusului Ilya Yarygin. Acesta are conexiuni directe cu concernul ENERGOMASH, entitate responsabilă în Rusia de construirea propulsoarelor pentru rachete balistice și vehicule spațiale.

Probele digitale relevă că rețeaua a încercat inclusiv să deplaseze producția în afara Europei pentru a pierde urma embargoului. Într-un mesaj transmis în noiembrie 2024 conducerii BELAZ-HOLDING, reprezentanții firmei din Târgoviște au propus ca mașinile grele românești să fie asamblate în halele Bharat Fritz Werner Ltd. (BFW) din India.

„Este precizat în mod expres că, „pentru a evita riscurile legate de sancțiuni”, se preconiza asamblarea unor echipamente în unitățile de producție BFW din India. Prin urmare, această corespondență este relevantă nu doar pentru faptul că atestă existența unei relații comerciale directe între WMW și BELAZ, ci și pentru faptul că soluția utilizării unei entități din India era discutată în mod explicit în contextul sancțiunilor, fiind prezentată ca modalitate de evitare a riscurilor generate de acestea. Această împrejurare se coroborează în mod direct cu declarațiile date ulterior de inculpații Munteanu și Poliakov. Referitor la acest schimb de mail, inculpatul EVGENII POLIAKOV susține că a avut loc în contextul în care a înțeles că nu mai putea colabora direct cu entitatea din Belarus și propunea livrarea prin intermediul companiei BFW din India, societate care la rândul lor producea mașini similare dar nu la un gabarit pe care îl putea produce în România”
— Referatul procurorilor DIICOT

Tentaculele afacerii ajungeau și la industria militară aeronautică a Kremlinului. În vara anului 2026, directorul comercial Evgheni Polyakov a mers personal la sediul PAO Corporația VSMPO-AVISMA, liderul mondial în producția de titan, pentru a negocia mentenanța, piesele de schimb și asistența tehnică pentru alte echipamente de proveniență românească, modelele BTM 1600 și BTM 2500.

Criza banilor și vânzarea strungului pe site-uri second-hand

Planurile grupării s-au blocat însă pe fondul unor blocaje financiare. Un strung-carusel VL40 evaluat la aproape două milioane de euro, dotat cu o capacitate de control pe 32 de axe – esențial pentru componente militare grele –, fusese expediat din unitatea de producție din Bacău spre Germania în februarie 2026. Cum partenerul din Belarus a fost în imposibilitate de a achita contravaloarea utilajului, rețeaua a intrat în panică.

În interceptările intrate în posesia anchetatorilor apar mesaje urgente transmise pe platforme criptate: „Trebuie să rezolvăm urgent ceva cu VL40”. Pentru a evita pierderile, liderii rețelei au scos utilajele VL40 și GHM2500 la vânzare pe platforme industriale online, printre care Machineseeker și Werktuigen. Numărul de contact listat în anunțuri aparținea însă companiei DIKOM Energy din Almaty, Kazahstan. Mișcarea a atras atenția autorităților germane, care au colaborat cu cele române și au pus strungul VL40 sub sechestru vamal.

Schimbarea legii penale și motivele pentru care s-a cerut arest la domiciliu

Dosarul instrumentat de DIICOT evidențiază o barieră legislativă depășită abia la finele anului 2025. Până la modificarea O.U.G. nr. 202/2008 prin Legea nr. 224 din decembrie 2025, încălcarea regimului sancțiunilor pentru bunuri cu dublă utilizare nu era reglementată penal cu exactitate. Noua prevedere a instituit pedepse între 2 și 7 ani de închisoare dacă faptele implică astfel de echipamente sau prejudicii de peste 100.000 de euro. Din acest motiv, transferul inițial al utilajului GHM2500 rămâne doar cadru factual, acuzațiile penale vizând exclusiv transferul utilajului VL40, comis după intrarea în vigoare a noii legi.

Deși faptele periclitează securitatea internațională, procurorii au surprins solicitând arestul la domiciliu pentru inculpați, nu trimiterea lor după gratii. Pe lângă faptul că utilajul VL40 este blocat în vama din Germania, compania din Târgoviște se află în insolvență din iunie 2026 și are salarii neachitate. Încarcerarea conducerii ar fi însemnat oprirea imediată a activității, concedierea celor aproximativ 60 de muncitori rămași și pierderea oricărei șanse ca aceștia să își recupereze veniturile restante.

Explorează subiectele:

DIICOTsancțiuni RusiaUPET Târgoviște

Distribuie Distribuie Comentarii