Formula guvernamentală a suferit modificări semnificative în 2014, Victor Ponta schimbând, în mai multe rânduri, garnitura de miniștri.

Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO

Guvernele conduse de Victor Ponta au reușit păstrarea sprijinului unei majorități parlamentare consistente.

Executivul s-a confruntat din partea opoziției parlamentare cu două moțiuni de cenzură și nouă moțiuni simple, toate respinse.

*** Schimbări la nivelul componenței și structurii Guvernului

2014 începe cu un Guvern USL din care fac parte PSD-PNL-PC-UNPR. În februarie, PNL părăsește guvernarea și este rapid înlocuit cu UDMR.

Reprezentanții Uniunii primesc o poziție de vicepremier și ministerele Culturii și Mediului. În postul de vicepremier și ministru al Culturii este desemnat Kelemen Hunor. La Mediu vine Attila Korodi.

În structura noului Guvern, votat de Parlament, există patru funcții de vicepremier: Liviu Dragnea, Daniel Constantin, Gabriel Oprea și Kelemen Hunor.

Noul Cabinet este alcătuit din: Liviu Dragnea, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale, Gabriel Oprea, vicepremier, ministrul Afacerilor Interne, Daniel Constantin, vicepremier, ministrul Agriculturii, Kelemen Hunor, vicepremier, ministrul Culturii, Robert Cazanciuc, ministru al Justiției, Titus Corlățean, ministru al Afacerilor Externe, Mircea Dușa, ministru al Apărării Naționale, Rovana Plumb, ministru al Muncii și Familiei, Attila Korodi, ministru al Mediului și Schimbărilor Climatice, Nicolae Bănicioiu, ministru al Sănătății, Gabriela Szabo, ministru al Tineretului și Sportului, Remus Pricopie, ministru al Educației Naționale, Constantin Niță, ministru al Economiei, Eugen Teodorovici, ministru al Fondurilor Europene, Ioana Petrescu, ministru al Finanțelor Publice, Alexandru Răzvan Cotovelea, ministrul pentru Societatea Informațională, Dan Șova, ministru al Transporturilor, Liviu Voinea, ministru delegat pentru Buget, Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru Învățământul Superior, Florin Jianu, ministru delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism, Eugen Nicolicea, ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul, Răzvan Nicolescu, ministru delegat pentru Energie, Doina Pană, ministru delegat pentru Apă și Păduri, Aurelia Cristea, ministru delegat pentru Dialog Social, Bogdan Stanoevici, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni.

În iunie are loc prima schimbare în Executiv: Dan Șova demisionează din funcția de ministru al Transporturilor, pe motiv că dorește să se implice mai mult în activitatea de partid. El este înlocuit de Ioan Rus.

În august, Darius Vâlcov este numit ministru delegat pentru Buget în locul lui Liviu Voinea, plecat la BNR. Asta după ce o altă propunere de ministru la Buget — Claudiu Manda — este respinsă de președintele Traian Băsescu.

Tot în august, Kelemen Hunor demisionează și el din poziția de vicepremier și ministru al Culturii, iar numirea unui înlocuitor se amână, mai ales că Traian Băsescu o respinge pe Rozalia Biro, propunerea UDMR pentru acest minister. Abia în octombrie, premierul Victor Ponta preia interimatul la minister.

Pe 10 noiembrie, în contextul deficiențelor în organizarea primului tur al alegerilor prezidențiale în străinătate, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, demisionează din funcție. În aceeași zi, Ponta îl propune ministru de Externe pe Teodor Meleșcanu. Acesta demisionează după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie.

Premierul îl desemnează în locul său pe ambasadorul României la UE Mihnea Motoc. Președintele Traian Băsescu atrage însă atenția că Motoc trebuie mai întâi să fie revocat din funcția de ambasador pentru a nu exista o situație de incompatibilitate.

În cele din urmă, Ponta face o nouă propunere la MAE, pe Bogdan Aurescu. Acesta este învestit ministru odată cu vicepremierul din partea UDMR și ministrul Culturii Hegedus Csilla.

La o săptămână după alegerile prezidențiale, UDMR decide să părăsească guvernarea, așa că premierul este obligat să se prezinte din nou în fața Parlamentului cu un nou Guvern — Ponta IV — în care este cooptat și Partidul Liberal Reformator al lui Călin Popescu-Tăriceanu.

Guvernul restructurat în decembrie are un singur post de vicepremier ocupat de Gabriel Oprea. Își pierd așadar portofoliile de vicepremieri Liviu Dragnea și Daniel Constantin.

Guvernul Ponta IV are în componența sa următorii miniștri: Liviu Dragnea (Dezvoltare Regională), Gabriel Oprea (Interne), Daniel Constantin (Agricultură), Rovana Plumb (Muncă), Nicolae Bănicioiu (Sănătate), Mihai Tudose (Economie), Darius Vâlcov (Finanțe), Robert Cazanciuc (Justiție), Eugen Teodorovici (Fonduri Europene), Ioan Rus (Transporturi), Ionuț Vulpescu (Cultură), Bogdan Aurescu (Externe), Mircea Dușa (Apărare), Gabriela Szabo (Sport și Tineret), Sorin Grindeanu (Comunicații), Angel Tîlvăr (Diaspora), Eugen Nicolicea (Relația cu Parlamentul), Sorin Cîmpeanu (Educație), Andrei Gerea (Energie și IMM), Grațiela Gavrilescu (Mediu), Liviu Pop (ministru delegat pentru Dialog Social).

*** Relația Guvern — Parlament și opoziția parlamentară

În 2014 Guvernul condus de Victor Ponta (Ponta III) a reușit păstrarea sprijinului unei majorități parlamentare consistente. Executivul s-a confruntat, totodată, din partea opoziției parlamentare cu două moțiuni de cenzură și nouă moțiuni simple, toate respinse.

Premierul a participat, totodată, la solicitarea deputaților opoziției, la dezbateri pe teme economice sau privind votul din diaspora.

La momentul premergător acordării votului de încredere pentru Guvernul Ponta IV, șeful Executivului a prezentat în plenul reunit al celor două Camere ale Legislativului un pachet de proiecte aferente perioadei 2015 — 2016.

* Moțiuni de cenzură

La 13 mai, liberalii au depus moțiunea de cenzură intitulată "Opriți Guvernul Ponta 3 — Guvernul corupției, demagogiei și minciunii", semnată de 225 de parlamentari.

Potrivit textului moțiunii, Executivul condus de Victor Ponta duce România în orizontul "întunecat și corupt" din perioada 2001 — 2004, dar și în perioada de dinainte de 1989, când partidul unic acaparase întreaga țară.

Pe 27 mai, moțiunea de cenzură a fost respinsă de plenul Parlamentului, cu 176 voturi pentru și 19 împotrivă. Au fost prezenți 326 de deputați și senatori, dintre care au votat 196. Un vot a fost anulat.

La ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, premierul Victor Ponta a spus că moțiunea de cenzură inițiată de PNL împotriva Guvernului a fost introdusă din motive electorale.

Fostul președinte al PNL Crin Antonescu l-a acuzat pe premier de comportament nedemocratic față de demersul moțiunii de cenzură, în condițiile în care acesta a venit la microfon și, în loc de discurs, a rostit doar o singură frază, conform căreia moțiunea este un element de campanie electorală.

La 12 septembrie, Alianța Creștin Liberală (PNL-PDL) a depus moțiunea de cenzură "Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriți fraudarea alegerilor de către PSD!", liberalii și democrat-liberalii, în număr de 171, acuzând în text faptul că în ultimele luni în România "asaltul asupra democrației și asupra statului de drept a atins cote alarmante", artizanul acestor "acțiuni destabilizatoare" fiind Guvernul condus de Victor Ponta.

Moțiunea de cenzură a vizat OUG 45/2014 privind modificarea și completarea Legii pentru alegerea președintelui României și OUG 55/2014 privind migrația aleșilor locali.

"Moțiunea de cenzură este un instrument democratic, extrem de important, dar atât timp cât este utilizat cu bună credință și în scopul pentru care legiuitorul l-a introdus în Constituție. Am remarcat, fără niciun fel de supărare, că PDL folosește acest instrument constituțional — moțiunea de cenzură — în campaniile electorale'', spunea, la acea dată, premierul Victor Ponta.

La 22 septembrie, moțiunea de cenzură a fost respinsă de plenul Parlamentului cu 154 voturi pentru, 12 împotrivă și două anulate.

* Relația Guvern-Parlament

—Guvernul Ponta III și-a angajat în luna martie răspunderea în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului pentru programul de acțiuni pe următorii doi ani și jumătate.

Premierul Victor Ponta a precizat în fața parlamentarilor că noul Guvern va respecta principiile care au stat la baza bugetului votat în decembrie 2013.

"Cota unică de 16% rămâne în vigoare, iar ca priorități — reducerea contribuțiilor de asigurări sociale și scutirea de impozit a profitului reinvestit", a declarat Ponta.

—La finele lunii martie premierul Victor Ponta a participat la dezbaterea pe teme economice solicitată de grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților. Dezbaterea a vizat neimpozitarea profitului reinvestit și reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator.

Premierul a declarat că reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale la angajator și scutirea de impozit a profitului reinvestit sunt proiecte "posibile" și "rezonabile". Ulterior dezbaterii, grupul deputaților PNL a depus la Biroul permanent textul Declarației privind susținerea măsurilor de relaxare fiscală și de stimulare economică, pentru a-și urma procedurile parlamentare de dezbatere și adoptare.

Șeful Executivului a participat, la finele lunii noiembrie, în Camera Deputaților, la o dezbatere privind votul prin corespondență, la solicitarea deputaților opoziției.

Deputatul liberal Ludovic Orban a solicitat demisia lui Victor Ponta, afirmând că a încălcat dreptul la vot al românilor din diaspora la alegerile prezidențiale, și a cerut Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să nu trateze ancheta în această cauză "ca pe una oarecare".

"Alegerile din 2 și 16 noiembrie au arătat foarte clar că prevederile din Legea 370/2004 care reglementează organizarea votului în țară și în diaspora sunt depășite de realitățile demografice și de tendințele de liberă circulație, în special în spațiul Uniunii Europene. (...) Este foarte clar că Legea 370 trebuie modificată și dvs., reprezentanții Parlamentului României, sunteți cei îndrituiți prin Constituție să faceți acest lucru", a spus atunci premierul.

Ponta a propus Parlamentului modificarea legislației pentru a introduce fie votul prin corespondență, fie votul electronic, susținând că aceasta este soluția cea mai bună pentru ca toți românii din diaspora să poată vota.

Premierul a mai propus Legislativului să dea unei autorități aflate în subordinea sa, așa cum este Autoritatea Electorală Permanentă, toate atribuțiile legale pentru organizarea votului.

Ponta a solicitat în luna decembrie senatorilor și deputaților, înainte de acordarea votului de încredere pentru Guvernul Ponta IV, să identifice în continuare căi de îmbunătățire a colaborării între Guvern și Parlament, apreciind că o mai bună prezență în Legislativ este necesară, nu doar la invitații sau la moțiunile de cenzură — "armele" constituționale ale opoziției.

El a propus Parlamentului și o agendă de acțiuni prioritare pentru 2015 — 2016. Printre prioritățile enumerate pentru care Guvernul a cerut sprijinul și încrederea Parlamentului se află măsuri de continuare a creșterii economice, menținerea în buget a măsurilor care fac ca mediul de afaceri să fie stabil și predictibil, reforma fiscală.

Șeful Executivului a solicitat, totodată, Parlamentului, sprijinul în vederea promovării proiectelor de descentralizare și de dezvoltare regională, astfel încât să fie diminuate decalajele existente între diferitele regiuni și județe ale țării. În ceea ce privește Justiția, Ponta a precizat că a fost aprobată strategia de investiții în infrastructura din acest domeniu.

Prim-ministrul a ținut să precizeze că Guvernul cere sprijin Parlamentului și pentru continuarea eforturilor privind o capacitate crescută de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune.

Acesta a adăugat că în domeniul energiei România a făcut pași importanți care trebuie continuați pentru a obține "un obiectiv strategic — independența noastră energetică într-un context economic, politic, regional extrem de complicat și extrem de periculos pentru dezvoltarea și independența noastră, inclusiv politică, în viitor".

Guvernul va continua politicile europene și regionale considerate în ultimii ani esențiale pentru dezvoltarea României, a mai declarat premierul, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului.

Nu în ultimul rând, premierul a avertizat parlamentarii că anul 2015 va aduce cu sine "o reformă radicală a sistemului politic".

"Este evident că dvs., Parlamentul, partidele politice veți trece, în 2015, printr-o reformă radicală a sistemului politic privind Parlamentul, privind Constituția, autoritățile locale și partidele", a afirmat Ponta.

Plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului a validat pe 16 decembrie noua formulă guvernamentală propusă de premierul Victor Ponta cu 377 de voturi pentru și 134 împotrivă.

*** Agenda externă a Guvernului în 2014

Premierul Victor Ponta a consolidat la nivel guvernamental în 2014 în special relația cu Republica Moldova, efectuând numeroase vizite peste Prut.

De asemenea, a continuat dialogul româno-chinez, marcat la finalul lunii august de o vizită oficială la Beijing.

Nici partenerii americani nu au fost neglijați. Premierul a participat la New York la Adunarea Generală ONU în septembrie și a avut o întrevedere cu adjunctul secretarului de stat al SUA Victoria Nuland.

Pe linia întăririi relațiilor cu Republica Moldova, în februarie 2014, Ponta s-a aflat într-o vizită de lucru la Chișinău, unde a avut întâlniri cu președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leancă, cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, și a participat la deschiderea Forumului Moldo-Român "Promovarea participării comune la Programele Europene în domeniul științei și educației".

În luna martie, în drum spre Georgia, unde a efectuat o vizită oficială, premierul român a făcut o escală la Chișinău pentru o întrevedere cu omologul său moldovean, Iurie Leancă.

În 27 august, cu prilejul aniversării Zilei Independenței Republicii Moldova, Ponta a mers din nou la Chișinău. De asemenea, premierul a participat, alături de omologul său moldovean Iurie Leancă, la inaugurarea gazoductului Iași-Ungheni, la depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și la donarea de cărți în limbă română Bibliotecii Municipale din Chișinău. Cu acest prilej, Ponta a inaugurat și o grădiniță construită cu fonduri românești, dar și serviciul SMURD Moldova.

Agenda externă a premierului a cuprins și vizita oficială la Roma, în februarie, unde s-a întâlnit cu prim-ministrul italian Matteo Renzi, și cu papa Francisc.

Premierul a onorat în 2014 două invitații din partea președintelui francez Francois Hollande la reuniuni informale ale premierilor social-democrați din UE.

Pe 21 iunie, Ponta a participat, la Paris, la reuniunea informală a șefilor de guverne social-democrate din mai multe state ale UE. O întâlnire similară a avut loc și în 30 august, pe agenda discuțiilor aflându-se coordonarea pozițiilor privind procesul de desemnare a conducerii instituțiilor europene, precum și un schimb de opinii privind evoluțiile din vecinătatea estică, cu accent pe situația din Ucraina.

Situația din Ucraina a fost abordată într-o vizită la Kiev, în octombrie, calificată de șeful Guvernului drept "istorică".

"România susține cât mai curând ridicarea regimului de vize pentru Ucraina, așa cum s-a reușit pentru Moldova. (...) Cred că această decizie trebuie luată la nivelul UE pentru cetățenii ucraineni", a afirmat Ponta, într-o conferință de presă comună cu omologul său Arseni Iațeniuk și cu premierul moldovean Iurie Leancă.

Un punct important al vizitei a fost și semnarea acordului privind micul trafic la frontieră între România și Ucraina.

La finalul lunii august, Victor Ponta a mers în China, la invitația prim-ministrului Consiliului de Stat al R.P.Chineze, Li Keqiang, însoțit de o delegație guvernamentală din au făcut parte miniștrii Liviu Dragnea, Daniel Constantin, Ioan Rus și Constantin Niță.

Vizita în China a fost urmată la scurt timp de un mini turneu în Statele Unite ale Americii. Pe 25 septembrie, premierul Ponta a declarat, de la tribuna Adunării Generale a Națiunilor Unite, că România respinge orice formă de presiune externă asupra altor state din Europa de Est, în contextul crizei din Ucraina, și a dat asigurări că țara noastră sprijină "cu fermitate" integritatea și suveranitatea Ucrainei.

Cu o zi înainte, Ponta avusese o întâlnire la New York, cu Victoria Nuland, adjunct al Secretarului de Stat al SUA, context în care cei doi au abordat tema consolidării Parteneriatului Strategic dintre cele două țări.

În 26 septembrie, Ponta s-a aflat la Houston, unde a participat la forumul "România, poarta către un sector energetic sigur și diversificat".

Premierul s-a întâlnit cu reprezentanții marilor companii americane de energie Exxon și Halliburton, dar și cu alte firme medii și mici din domeniul energetic și a vizitat centrul tehnologic al Exxon Mobil.

O altă vizită importantă în plan extern a fost cea în Israel, din luna iunie. Vizita, care a cuprins o ședință comună a celor două guverne la Ierusalim, s-a concretizat prin semnarea a 14 acorduri de colaborare. Totodată, Ponta s-a declarat "onorat" și "profund impresionat" după vizita la Muzeul Holocaustului Yad Vashem.

*** Indicatorii economici ai anului 2014

Rezultatele economice de la finele trimestrului al treilea argumentează, potrivit Comisiei Naționale de Prognoză, posibilitatea realizării unei creșteri economice finale în 2014 de 2,6%. Creșterea economică în primele nouă luni din 2014 a fost de 3,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit INS.

România a avut cea mai mare rată de creștere din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu precedentele trei luni, potrivit Eurostat.

Datorită unei creșteri economice trimestriale de 1,8%, România a fost lider în UE, urmată de Polonia (0,9%), Marea Britanie, Slovenia și Grecia (toate cu un avans de 0,7%).

Producția industrială a crescut cu 8% în primele 10 luni ale lui 2014, față de aceeași perioadă din anul trecut.

Bulgaria, România și Suedia au fost singurele state din Uniunea Europeană care au înregistrat în luna octombrie o creștere a prețurilor producției industriale, comparativ cu perioada similară din 2013, în condițiile în care indicatorul a scăzut cu 1,3% în zona euro și cu 1,5% în UE, potrivit datelor Eurostat.

Singurele creșteri de prețuri la producția industrială au fost înregistrate în Bulgaria (0,8%), România (0,5%) și Suedia (0,1%), conform Eurostat.

Exporturile au crescut cu 6,8% în primele 10 luni din 2014, atingând nivelul de 44 de miliarde de euro, raportat la aceeași perioadă din anul precedent, potrivit INS. Astfel, din datele INS reiese că în lunile septembrie și octombrie s-au înregistrat exporturi record de peste 4,9 miliarde euro.

România a exportat, în primele nouă luni din acest an, produse agroalimentare de aproape 4 miliarde de euro, în timp ce excedentul comercial a depășit 349 de milioane de euro la finele lunii septembrie, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Și în 2014 inflația s-a menținut la un nivel redus, prognoza autorităților arătând că la sfârșitul anului 2014 se așteaptă ca rata inflației să ajungă la circa 1,6%.

Potrivit datelor prezentate de autoritățile guvernamentale, la data de 5 decembrie, rata de absorbție a fondurilor europene era de 44,68%, sumele rambursate apropiindu-se de 8,6 miliarde de euro.

În luna aprilie, România a emis obligațiuni în euro pe piața externă de capital la cea mai scăzută dobândă obținută vreodată după 1989, completând cu opt luni în avans necesarul de finanțare externă pentru anul 2014. Ministerul Finanțelor s-a împrumutat cu 1,25 de miliarde de euro de pe piețele externe, pe o perioadă de 10 ani, la o dobândă minimă de 3,7% pe an.

Deficitul contului curent al balanței de plăți a scăzut cu 61%, până la 263 de milioane de euro, în perioada ianuarie — octombrie 2014, comparativ cu 675 de milioane de euro în aceeași perioadă a anului 2013, pe fondul majorării excedentului înregistrat de balanța serviciilor, cu 886 de milioane de euro, și al reducerii deficitului balanței bunurilor, cu 108 milioane de euro, potrivit datelor anunțate de BNR.

În privința rezultatelor înregistrate pe zona de politică bugetară, cheltuielile bugetului general consolidat, în suma de 175,6 miliarde lei, au crescut în termeni nominali, cu 0,7% față de aceeași perioadă din anul 2013. Salariul minim a înregistrat o creștere cu 12,5%, numărul beneficiarilor fiind de un milion, iar venitul minim a crescut cu 4,5%.

Pensiile au înregistrat o creștere, prin indexare cu 3,75%, beneficiare fiind 5,4 milioane de persoane.

Totalul veniturilor bugetare realizate de ANAF în perioada ianuarie — octombrie 2014 au depășit cu 5,7% nivelul veniturilor realizate în perioada similară a anului trecut.

Rata șomajului în trimestrul al treilea din 2014 a fost de 6,5%, în scădere față de trimestrul anterior când s-a înregistrat un procent de 6,7%, conform INS.

Potrivit statisticii, în intervalul iulie-septembrie 2014, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6% (+1,4 puncte procentuale față de trimestrul anterior), în timp ce rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 67,2%, la o distanță de 2,8 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

De asemenea, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) s-a situat la 25%. La nivelul perioadei analizate, populația activă a României era de 9,437 milioane de persoane, din care 8,822 milioane de persoane erau ocupate și 615.000 erau șomeri.

*** Măsuri fiscal-bugetare și rectificări ale bugetului de stat

În 2014, Executivul a operat trei rectificări bugetare, în loc de două câte se fac în mod obișnuit.

* În iulie, Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară în urma căreia Ministerul Sănătății a primit 500 de milioane de lei, iar CNAS 165 de milioane lei. De asemenea, 170 de milioane de lei s-au îndreptat către Ministerul Educației și 200 de milioane la Ministerul de Interne și Autoritatea Electorală Permanentă, banii suplimentari fiind destinați organizării alegerilor.

Premierul a explicat că este vorba despre o rectificare pozitivă și că la buget sunt încasări suplimentare.

* O a doua rectificare bugetară are loc în septembrie, iar prim-ministrul susține că, pentru prima dată în ultimii ani, încasările la buget depășesc estimările.


"În luna septembrie, de la Agenția Națională de Administrare Fiscală și Ministerul Finanțelor avem confirmarea că au fost depășite estimările de încasări — 101,35%—, reprezentând un trend al ultimelor luni. Pentru prima dată după foarte mult timp, avem pe primele nouă luni încasări bugetare care depășesc previziunile pe baza cărora s-a construit bugetul de stat", a explicat Ponta.

Premierul a adăugat că, prin rectificare, Guvernul a asigurat resursele necesare pentru a acoperi pierderea de 830 de milioane de lei rezultată din reducerea CAS până la sfârșitul anului, dar și pentru a plăti toate obligațiile statului legate de pensii și salarii.

De asemenea, Ponta a mai anunțat că "toate ministerele și instituțiile publice care aveau acel blocaj de 10% care se introduce în mod preventiv în cazul nerealizării veniturilor" au toate sumele deblocate în urma rectificării bugetului.

* În decembrie, Executivul operează a treia rectificare bugetară, despre care Opoziția spune că este "ilegală și netransparentă".

În schimb, premierul afirmă că este "o rectificare pozitivă în sensul în care, după 11 luni, deficitul bugetului este de 0,2% din PIB, nu de 2,2 cât era negociat prin Tratatul Fiscal și prin acordurile cu FMI și Comisia Europeană. ''Avem fonduri europene în plus față de 2013 (în final vor fi 3,4 miliarde de euro), 12 miliarde de lei încasări suplimentare la buget față de anul 2013 și creșterea economică pe care o știți foarte bine", spunea prim-ministrul.

Ponta a explicat că, prin rectificare, se vor plăti titlurile executorii obținute în instanță de bugetari, dar și arieratele la firmele private și a adăugat că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară are acordul Comisiei Europene și al Fondului Monetar Internațional.

În ceea ce privește taxele, Guvernul introduce în aprilie 2014 acciza suplimentară de 7 eurocenți pe litrul de carburant, dar și taxa pe construcții speciale de 1,5%.

În mai, Executivul a aprobat mai multe acte normative prin care sunt eliminate sau comasate 92 de taxe și tarife nefiscale.

În iunie, Guvernul a aprobat schema fiscală menită să ajute persoanele care întâmpină dificultăți la plata ratelor la bănci, cunoscută sub numele de "Electorată".

În iulie, Executivul a modificat Legea ANL prin care tinerii pot cumpăra case și în rate sau cu credit garantat de stat.

În august, Guvernul a aprobat două proiecte de lege referitoare la amnistia fiscală pentru mame și pensionari. Totodată s-au alocat peste 25 de milioane de lei pentru 11 localități aflate în insolvență, în executare silită sau în imposibilitate de plată.

Luna septembrie aduce amânarea calendarului de liberalizare a prețului gazelor cu doi ani și jumătate.

De la 1 octombrie intră în vigoare măsura reducerii CAS cu cinci puncte procentuale pentru angajator. Guvernul aprobă de asemenea programul ''Prima mașină'' și suplimentează plafonul la programul ''Prima Casă''.

În decembrie, Executivul reușește să aprobe proiectul de buget pe 2015, după discuții cu delegația FMI aflată la București în perioada 2-10 decembrie.

''Datele principale pe care se construiește bugetul se referă la un deficit de 1,83% din PIB. Este un deficit care, pe de o parte, răspunde dorinței de a arăta rigurozitate bugetară și capacitate de atingere a obiectivelor noastre asumate prin Tratatul fiscal (...), pe de altă parte, însă, nu pune o presiune mult prea mare pe cheltuieli, și în special aici vorbim și de drepturi salariale, drepturi sociale și proiecte de investiții fie cele finanțate din fonduri europene, fie cele din bugetul de stat. Vom avea un buget în sumă totală de 238 de miliarde de lei — din care 225 sunt venituri și 13 miliarde este deficitul de 1,83% din PIB. S-a luat în considerare și s-a acceptat de către partenerii noștri internaționali estimarea unei creșteri economice egale cu cea din 2014 de 2,5% din PIB'', anunța Ponta.

Bugetul a fost aprobat de Parlament și contestat de opoziție la CCR. Curtea Constituțională a respins însă sesizarea liberalilor. Ulterior, bugetul a fost promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial.

AGERPRES/(AS — autor: Doroteea Purcărea, Daniel Florea, editor: Georgiana Tănăsescu)

Distribuie Distribuie Comentarii