RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII - BUCUREȘTI

Sinteza principalelor știri difuzate de Redacția Știri Interne - București în săptămâna 16 - 20 ianuarie:

*** Senatul și Camera Deputaților, aflate în această perioadă în sesiune extraordinară, s-au reunit luni pentru a aproba componența comisiilor parlamentare pentru controlul activității Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe.

Cu majoritate de voturi, plenul Parlamentului a aprobat componența Comisiei pentru controlul SRI, care va fi condusă de senatorul social-democrat Adrian Țuțuianu. Marian Gheorghe Cupșa, propus de ALDE, a fost ales vicepreședinte, iar Verestoy Attila, propus de UDMR, va fi secretarul comisiei. Membri sunt: Doina Federovici, Radu Băbuș, Gabriel Nasra, Cezar Preda, Ioan Cristian Chirteș, Manuel Costescu. Parlamentarii PMP s-au retras de la ședința de plen pe motiv că partidul nu are niciun reprezentant în comisiile de control al SRI și SIE.

În privința Serviciului de Informații Externe, plenul Legislativului a aprobat propunerea deputatului Eugen Nicolicea privind amânarea discuțiilor legate de constituirea comisiei speciale.

*** Marți, directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, a solicitat președintelui Klaus Iohannis trecerea în rezervă a generalului-locotenent Florian Coldea, după ce acesta a cerut eliberarea din funcție. Într-un comunicat de presă, SRI preciza că motivele pentru care Coldea a făcut acest gest "țin de demnitatea și onoarea militară și de riscul afectării grave a instituției". În ultimele săptămâni, numele lui Florian Coldea a fost vehiculat în scandalul iscat de Sebastian Ghiță.

SRI a anunțat, tot marți, că, în urma verificărilor efectuate de comisia internă, a fost întocmit un raport care "clarifică toate aspectele vehiculate în spațiul public" privind activitatea generalului Coldea. "În concluzia raportului, comisia specială a precizat că din activitatea domnului Coldea, supusă verificării, nu au rezultat elemente care să se constituie în încălcări ale legii sau normelor interne în vigoare. După prezentarea raportului, Biroul Executiv al SRI a decis repunerea în funcție a general-locotenentului Florian Coldea", se arăta în comunicat. Însă, în cadrul ședinței respective, Coldea a solicitat directorului SRI "eliberarea din funcție și punerea la dispoziția și nevoile instituției".

Atribuțiile funcției de prim-adjunct al directorului au fost preluate de Eduard Hellvig.

În cursul serii de marți, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a semnat cele două decrete care îl privesc pe Coldea — eliberarea din funcție a acestuia și trecerea lui în rezervă.

Într-o declarație susținută la Cotroceni, șeful statului a precizat că Parlamentul trebuie să aibă un control "puternic, dar nu partinic" asupra serviciilor de informații. În opinia sa, este nevoie de modernizarea a cel puțin 12 legi din domeniul securității naționale.

Tot marți, Comisia parlamentară de control SRI anunța că va audia conducerea Serviciului în ședința din 25 ianuarie în legătură cu cazul Florian Coldea și bugetul acestei instituții.

La doar o zi de la trecerea sa în rezervă, într-o declarație acordată AGERPRES la final de mandat, Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI, le-a transmis "criticilor săi" că, în viitor, "lipsit de constrângerile statutului și uniformei militare", va avea libertatea de a vorbi și de a se exprima public.

"Criticilor mei, ale căror afirmații le-am considerat adesea constructive, le transmit că, lipsit de constrângerile statutului și uniformei militare, voi avea, în viitor, libertatea de a vorbi, de a mă exprima public, în baza expertizei profesionale acumulate și cu buna-credință care m-a ghidat întotdeauna. Aleg să fac acest lucru pentru a contribui astfel la dezvoltarea culturii de securitate, atât de necesară pentru România și cetățenii ei în contextul evoluțiilor mediului securitar, al transformărilor și multiplicărilor amenințărilor hibride, al realității cadrului legislativ și al condiționărilor tehnologice relevante la nivelul întregii societăți", spunea Coldea. El preciza că trecerea în rezervă nu îi modifică cu nimic "determinarea de a servi în continuare statul român" și de a contribui la prezervarea a tot ceea ce s-a construit în ultimii 12 ani.

*** Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat, într-un interviu acordat marți AGERPRES, că nu își va da demisia din fruntea DNA pentru că "a deranjat inculpați". Ea consideră că și-a făcut treaba pentru care a fost numită și pentru care este plătită.

"Nu, de ce să îmi dau demisia? Pentru că mi-am făcut treaba? Pentru că am deranjat inculpați? De asta să îmi dau demisia? Nu, nu îmi dau demisia. Am fost numită procuror-șef la DNA ca să-mi fac treaba. Și treaba DNA e să investigheze fapte de corupție la nivel înalt. Asta am făcut. Pentru acest lucru sunt plătită. Nu am de ce să îmi dau demisia că am deranjat inculpați", a declarat șefa DNA.

Ea a atras atenția că "atacurile" vizează tot sistemul judiciar. "Păi, când faci afirmații neadevărate că un dosar este fabricat, în condițiile în care un dosar este judecat de instanțe diferite, în componențe diferite, de judecători de la diferite nivele ale instanțelor de judecată, vorbim despre o presiune asupra întregului sistem judiciar. Cine are interes să destabilizeze sistemul judiciar? Cine are interes să decredibilizeze sistemul judiciar? În ultima perioadă, nu s-a mai vorbit despre termenele de judecată, despre anumite dosare care au fost făcute. Tot ce spun inculpații este luat câteodată cu titlu de adevăr. Noi nu putem să ieșim să comentăm acuzațiile care ni se aduc în spațiul public de persoane pe care le cercetăm. Noi putem să dăm replică doar în dosare, prin probele pe care le avem, prin răspunsurile la excepțiile și cererile pe care aceștia le invocă, la solicitările pe care judecătorii ni le trimit", a afirmat procurorul-șef al DNA.

*** Miercuri dimineața, președintele Klaus Iohannis s-a dus la Palatul Victoria, unde, la ora 9,30, urma să înceapă ședința săptămânală de Guvern. După o discuție avută cu premierul Sorin Grindeanu, șeful statului a prezidat ședința Executivului. După reuniunea Cabinetului, Grindeanu a declarat că a aflat de venirea lui Iohannis de la cei care asigură paza, în momentul în care șeful statului era pe drum.

La începutul ședinței de Guvern, președintele Klaus Iohannis le-a spus miniștrilor că "sunt doi elefanți în încăpere" — ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale.

"Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanți — ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale. Evident că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineață, iar domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc deja cu anumiți colegi din Guvern și că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni privind grațierea și modificarea codurilor", a afirmat Iohannis.

El a precizat că premierul s-a angajat ca aceste două acte normative să nu fie băgate "peste noapte" în nicio ședință de Guvern. "S-a angajat ca aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nicio ședință de Guvern, ci imediat ce documentele vor fi clarificate (...) să fie puse în transparență, adică, mai clar, să fie date spre consultare tuturor entităților prevăzute de lege: CSM, organizații profesionale, organizații ale judecătorilor și, bineînțeles, opiniei publice", a arătat președintele.

În conferința de presă de la finalul ședinței de Guvern, ministrul Justiției, Florin Iordache, a declarat că MJ a finalizat marți elaborarea a două acte normative — "unul care vizează grațierea pentru anumite fapte și un altul care ține cont de deciziile CCR în domeniu". El a precizat că actele normative au fost transmise miercuri dimineață spre consultare tuturor instituțiilor și asociațiilor profesionale din domeniu.

Tot miercuri, ele au fost postate pe site-ul MJ. Reacțiile reprezentanților sistemului au fost împotriva celor două ordonanțe.

* Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat că nu este nevoie să se facă ''o inginerie juridică pentru a dezincrimina anumite categorii de acte antisociale''. Întrebat, la CSM, cum vede o posibilă dezincriminare a unor infracțiuni, el a precizat: ''S-ar vedea că dezincriminarea este făcută cu dedicație. Lucrurile sunt foarte clare și nu aș dori să le analizez mai profund pentru că sunt foarte clare. La nivelul inteligenței publice medii nu ar trebui ca un magistrat al Ministerului Public să stăruie. (...) Nu avem nevoie să facem o inginerie juridică pentru a dezincrimina anumite categorii de acte antisociale. (...) Ar fi total exagerat, spre exemplu, ca la abuzul în serviciu să se facă o incriminare astfel încât să se ajungă ca o bună parte din cauzele DNA să rămână în aer''. Augustin Lazăr a mai afirmat că Ministerul Public nu este încântat de proiectul de OUG privind grațierea.

* Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a afirmat, referindu-se la declarațiile făcute de ministrul Justiției, Florin Iordache, cu privire la elaborarea unor acte normative, că se îndoiește de buna-credință a acestuia. "Am avut o discuție cu ministrul Justiției într-un cadru instituțional, împreună cu procurorul general și cu procurorul-șef DIICOT, săptămâna trecută, într-o zi de luni (...), ocazie cu care domnul ministru a promis ferm că orice modificare de lege se va face, atât a Codului penal, a Codului de procedură penală sau a oricărei legi care ne influențează activitatea, va fi discutată în sistem. Văd că și-a încălcat această promisiune. De fapt, mă așteptam", a spus Kovesi.

* Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a declarat că, din ceea ce s-a discutat în spațiul public, proiectul de ordonanță de urgență privind grațierea ar părea unul "cu dedicație". "Dacă mă iau după tot ceea ce s-a discutat în spațiu public, așa pare a fi", a afirmat Tarcea.

* Judecătorul Dragoș Călin a spus că este "discutabilă" urgența privind proiectele referitoare la grațiere și modificarea Codurilor penale. "Nu știu în ce măsură se va putea dovedi o astfel de urgență. Sunt dispoziții care au fost declarate neconstituționale de trei — patru ani și care nu au găsit în timpul acesta niciun fel de soluționare. (...) Evident că lucrurile nu pot fi făcute într-un ritm accelerat, ci prin bună-credință și prin dialog între CSM, magistrați care sunt principalele persoane ce aplică astfel de texte", a precizat Dragoș Călin, judecător la Curtea de Apel București și președinte al Forumului Judecătorilor.

* Judecătorul Andreea Ciucă, președintele Asociației Magistraților din România, s-a referit și ea la cele două inițiative promovate de Ministerul Justiției, afirmând că, indiferent de beneficiar, dacă este un cadou împotriva legii penale, nu interesează despre cine este vorba. "Nu este fundamentat, nu putem să îl susținem. Este fundamentat, îl vom susține. Guvernul ar trebui să țină cont de părerea specialiștilor", a precizat Andreea Ciucă.

* Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat miercuri că a primit spre avizare două proiecte de ordonanță de urgență — unul vizând modificări aduse Codului penal și Codului de procedură penală și celălalt referitor la grațierea unor pedepse. Joi, CSM a precizat că va analiza, până pe data de 27 ianuarie, solicitarea Ministerului Justiției de avizare a celor două proiecte de ordonanță de urgență.

* Centrul de Resurse Juridice a solicitat joi Guvernului retragerea proiectelor de OUG privind grațierea și modificarea Codurilor penale, subliniind că aceste măsuri nu pot fi promovate "în secret" prin ordonanțe de urgență, fără o dezbatere publică.

În tot acest context, ziua de miercuri s-a încheiat cu proteste împotriva celor două ordonanțe, oamenii ieșind în stradă în Capitală și în mai multe orașe din țară.

La București, aproximativ 3.000 de persoane au protestat în Piața Victoriei, după ce anterior făcuseră același lucru în Piața Universității. Oamenii au scandat "Vrem pușcării, nu amnistii!", "DNA să vină să vă ia!", "Jos penalii!", "La închisoare, nu la guvernare", "Luptă DNA, opriți corupția, vine revoluția!" și au purtat pancarte cu mesaje precum: "Jos Guvernul", "The day we give in is the day we die", "Vrem legi pentru popor, nu pentru penali", "Locul hoților e la închisoare, nu la guvernare", "Nu amnistiei", "Jos labele de pe Codul penal". Protestul a fost unul spontan, fiind organizat pe rețelele de socializare.

*** Actorul Ion Besoiu a murit miercuri la vârsta de 85 de ani.

Sicriul cu trupul neînsuflețit al actorului a fost depus de vineri, de la ora 15,00, și până sâmbătă, la ora 12,00, în foaierul Sălii Liviu Ciulei de la Teatrul "L. S. Bulandra", pentru ca toți cei care l-au cunoscut și apreciat să își poată lua rămas bun. Slujba de înmormântare are loc sâmbătă, la Cimitirul Bellu Ortodox.

* "Actorul Ion Besoiu a plecat dintre noi la vârsta de 85 de ani, lăsând în urmă o moștenire uriașă teatrului și filmului românesc. Viața sa dăruită deplin artei dramatice și cinematografice rămâne un exemplu pentru tinerii actori, un reper de performanță artistică. Dedicat vocației sale, creator de spectacole și roluri memorabile alături de mari actori și regizori ai generației de aur din care a făcut parte, Ion Besoiu va rămâne în amintirea noastră. Dumnezeu să-l odihnească!", a spus președintele Klaus Iohannis în mesajul transmis la moartea actorului.

* "Am aflat cu profundă tristețe vestea morții actorului Ion Besoiu, unul dintre ultimii reprezentanți ai unei generații de actori, regizori și dramaturgi, care a dat teatrului și filmului românesc strălucire și forță artistică de neegalat", a scris pe Facebook ministrul Culturii și Identității Naționale, Ionuț Vulpescu. "Creațiile sale vor rămâne pentru totdeauna în panteonul artei actorului din țara noastră. Actor aparte, om modest și cald, personalitate cu farmec, Ion Besoiu lasă în urmă amintirea unui creator total devotat artei sale", a subliniat ministrul Culturii.

* Uniunea Teatrală din România — UNITER și-a exprimat tristețea la moartea actorului Ion Besoiu, subliniind că acesta a fost o "figură emblematică vreme de 60 de ani în teatrul și filmul românesc". "Iubea viața și oamenii, iubea arta! Era sobru, dar veșnic emoționat, cu o tristețe în privire parcă din altă vremuri, dar plină de speranță. Întâlnirile cu Ion Besoiu erau oaze de liniște, momente de neuitat", a subliniat UNITER, într-un comunicat de presă.

* Ion Besoiu a fost "un coleg foarte bun, un om grijuliu cu toți" și un actor care își lucra rolurile foarte grele cu "o mare ușurință", a declarat regizorul Alexandru Darie, directorul Teatrului "Bulandra". Darie și-a amintit și de ultimul spectacol în care l-a distribuit pe Ion Besoiu, "Însemnările unui necunoscut", după Dostoievski. "Și acolo juca un rol frumos. Voiam să mai colaborăm", a spus Darie. "Era și un om extraordinar de bun și de cald, de minunat. Nu era un actor dificil, care să creeze probleme. Era un coleg foarte bun, un om grijuliu cu toți. Și cât a fost director, el a avut grijă de teatru", a punctat Alexandru Darie.

AGERPRES/(autor: Andreea Rotaru, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Scenariul 4 / Profesorul Rafila despre direcția epidemiei, capcanele statisticii, mutația virusului și medicamen…

2 Coronavirus / Numărul de cazuri noi încetinește clar de o săptămână în Italia, Franța și Spania, unde populația…

3 Rareş Bogdan / În unele zone rurale se circulă ca vodă prin lobodă. Vela să-şi pună la treabă toţi miliţienii

4 Ea este doctorița dezertoare din Orăștie. „Nu am de ce să mă explic lumii”

5 Medic român din Milano / „Culegem roadele faptului că în 30 de ani am făcut doar crâşme şi biserici”

recomandări

Te ia DNA: Marian Pirnea

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Noi sloganuri fake amuzante