România are 30 de miliarde de euro alocate din fondurile europene. Culisele bătăliei de la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR

Europarlamentarul Victor Negrescu dezvăluie detaliile din spatele discuțiilor de la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR și avertizează că România riscă să rateze oportunități financiare majore în absența unei strategii coerente. Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, vicepreședintele Parlamentului European explică de ce prelungirea termenelor până în 2027 este o necesitate economică pentru întreaga Uniune, cum pot fi taxate pariurile online pentru a finanța sănătatea și care este poziția PSD referitoare la acordul UE - Mercosur.

Victor Negrescu. FOTO: Facebook

Adevărul: Care au fost principalele argumente cu care ați încercat să convingeți Comisia Europeană că această flexibilizare a PNRR este vitală nu doar pentru România, ci pentru întreaga Uniune?

Victor Negrescu: Am propus flexibilizarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Pe de o parte, ca proiectele nefinalizate să poată continua în cadrul altor instrumente ale Uniunii Europene, lucru care se întâmplă deja și de care România a beneficiat. De asemenea, am propus ca planurile să fie modificate mai ușor, lucru de care România a profitat, precum și posibilitatea de a muta proiecte din zona de împrumuturi în zona de granturi mai facil, mecanism de care, din nou, România a beneficiat.

Totodată, am propus prelungirea perioadei de finanțare cu 18 luni pentru proiectele mature, care pot fi finalizate în acest termen. Această propunere a fost aprobată de Parlamentul European, cu 121 de voturi „pentru”, 180 „împotrivă” și 65 de abțineri. Argumentele au fost următoarele:

- Pe de o parte, rata de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență la nivel european este sub așteptări.

- În al doilea rând, foarte multe state au făcut modificări, iar în ultimele luni au fost propuse zeci de amendamente ale planurilor, ceea ce a confirmat corectitudinea acestui demers.

- În al treilea rând, există suprapuneri între diferite finanțări europene, ceea ce a generat dificultăți de implementare.

Am avut, de asemenea, problema furnizorilor. Atunci când există un volum foarte mare de proiecte, mai ales din anumite categorii, numărul de furnizori este limitat la nivel european. Au existat probleme și pe fluxurile comerciale, inclusiv în contextul conflictelor din mai multe zone ale lumii, ceea ce a dus la întârzieri normale din partea furnizorilor, întârzieri care au afectat implementarea unor categorii de proiecte. De exemplu, proiectele din zona de inovație, unde există foarte puțini furnizori, sau cele din zona de energie, unde, de asemenea, doar câțiva furnizori pot livra produsele și serviciile necesare statelor membre.

Din această perspectivă, Comisia Europeană a fost interpelată, iar răspunsul a fost că există o anumită flexibilitate tehnică pentru acest an. Mecanismul se finalizează la finalul lunii august 2026, însă până la sfârșitul anului pot fi depuse facturile. Am obținut o prelungire tehnică, dar ne-am dori ca această prelungire să fie una de mai lungă durată. Oricum, mecanismele financiare europene, inclusiv bugetul multianual, se încheie la finalul anului 2027 și nu există niciun motiv pentru care PNRR-urile să nu fie derulate până la finalul lui 2027. Acest lucru nu ar afecta mecanismul în sine, întrucât împrumuturile necesare sunt contractate deja și acoperă potențialele finanțări solicitate de state.

Parlamentul European are în acest moment pârghii pentru a intra într-o negociere cu Comisia pentru prelungirea PNRR-urilor?

Victor Negrescu: Pentru a avea această prelungire este necesară o decizie la nivelul Consiliului. Inițiativa poate veni de la Consiliu sau de la Comisia Europeană, iar Parlamentul European trebuie să sprijine acest demers, deoarece implică modificarea regulamentului. În Parlamentul European am demonstrat că există o majoritate pentru această propunere. Eu mi-aș fi dorit ca, în ultimele luni, profitând de raportul pe care l-am promovat, România să fi luat inițiativă pe acest subiect.

Nu pot să nu remarc lipsa de ambiție a autorităților române, care ar fi putut identifica și alți parteneri. Sunt multe state care se confruntă cu dificultăți de implementare. Gradul mediu de realizare a reformelor și țintelor la nivel european este de aproximativ 30%. Există state care avansează rapid, precum Franța și Germania, dar și state care stagnează, precum Luxemburg sau Suedia, care poate nu sunt la fel de interesate de acest mecanism. Cu siguranță am fi avut aliați, mai ales că nu va mai exista un nou PNRR, cel puțin nu pe componentele actuale. Un eventual nou împrumut comun ar fi mult mai țintit și ar viza alte sectoare, cum este programul SAFE, dedicat apărării, nu redresării economice.

Adevărul: Am citit că ați propus un amendament pentru alocarea a 90 de miliarde de euro pentru politici de sănătate în următorul buget multianual. Ce ar însemna asta pentru România?

Victor Negrescu: În prezent ne aflăm în negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual. Comisia Europeană a venit cu o propunere de buget consistentă, dar aceasta se bazează pe noi resurse proprii europene și pe creșterea contribuțiilor statelor membre. Pentru aceste încasări este nevoie de consens la nivel european, iar acest consens nu există în acest moment.

Am propus identificarea de noi resurse proprii, inclusiv taxarea profiturilor generate de industria de pariuri online, care profită de piața comună europeană și este impozitată diferit de la un stat la altul, existând inclusiv o componentă semnificativă de economie subterană.

Pe lângă această propunere, am susținut alocări adecvate pentru două domenii de interes major pentru România: sănătatea și educația. În zona de sănătate, am propus un amendament susținut de Grupul Social-Democrat din Parlamentul European, prin care solicităm alocarea a 20 miliarde de euro. Aceste fonduri ar urma să fie incluse atât în programe europene precum Orizont sau Fondul European de Competitivitate, cât și în anvelopele naționale, precum fondurile structurale.

Este un amendament important, deoarece alocările propuse de Comisie sunt în prezent insuficiente, sub nivelul necesar. România are nevoie de aceste resurse, întrucât majoritatea investițiilor importante din sănătate se realizează cu finanțare europeană: PNRR, fonduri structurale sau Banca Europeană de Investiții.

Anul 2026 este crucial pentru accesarea de bani europeni pentru România. Avem PNRR, avem fondurile structurale, avem și programul SAFE, avem și Fondul european social pentru climă. România are anul acesta alocate 30 miliarde de euro, pe care putem să le accesăm. România trebuie să fie ambițioasă. Guvernul spune că își dorește accesarea a 10 miliarde de euro, în condițiile în care am putea să accesăm minim 20 miliarde de euro. Avem PNRR, unde luăm cel puțin 10 miliarde de euro, dar potențialul este de 17 miliarde de euro. Noi anual accesăm cam 5 miliarde de euro prin programul de coeziune, dar acum suntem spre finalul implementării și am putea să mergem spre 7 miliarde cu ușurință. Avem 2 miliarde pentru agricultură, inclusiv pentru subvenții și dezvoltarea rurală. Avem pe apărare, prin programul SAFE 1-2 miliarde de euro pe care putem să îi accesăm. Avem programele disponibile direct la Bruxelles, unde avem aplicanți din România, între 1 și 2 miliarde de euro. Avem 1 miliard de euro prin alte programe europene, cum este cel privind protecția frontierelor externe. Avem împrumuturi de la BEI de câteva sute de milioane. Mai avem și Fondul social pentru climă, unde sunt 5 miliarde. Nu vom accesa toți banii aceștia, dar putem accesa sume consistente. Ne trebuie un pact național pentru a valorifica acest moment. În 2027 vor fi mai puțini bani. Treptat, vor fi mai puține resurse europene pentru România. În loc să se concentreze doar pe tăieri, Guvernul ar trebui să se concentreze pe atragerea banilor europeni.

Care este poziția europarlamentarilor PSD în privința Acordului UE - Mercosur?

Victor Negrescu: Parlamentul European a votat trimiterea acordului comercial cu statele din America Latină la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Este un demers normal, proeuropean, prin care solicităm un punct de vedere juridic clar. Acordul comercial a fost separat de cel politic și ar putea intra în vigoare fără consultarea Parlamentului European sau a parlamentelor naționale, lucru pe care îl considerăm contrar tratatelor europene.

Nu a existat o consultare reală cu IMM-urile, fermierii sau consumatorii, iar unele prevederi au fost negociate pe ultima sută de metri, fără norme clare de aplicare. De asemenea, anumite mecanisme de control nu sunt suficient detaliate. Votul din Parlament a fost dat pe o propunere inițiată de peste 140 de eurodeputați proeuropeni, nu pe una a extremiștilor, iar voturile social-democraților români au fost decisive.

Ne așteptăm la o pronunțare rapidă a Curții de Justiție și la clarificări din partea Comisiei Europene, mai ales în privința garanțiilor pentru fermieri, consumatori și sănătatea publică. În România, este nevoie de o strategie comercială clară pentru regiunile cu care UE semnează acorduri, precum America Latină sau India, astfel încât să ne protejăm interesele economice. Majoritatea statelor membre au astfel de strategii. România nu are încă una, iar acesta este un moment oportun pentru a o construi și pentru a reduce riscurile.