Sistemul public de pensii e în cădere. În ultimii 4 ani, deficitul Pilonului I a fost de aproximativ 14 miliarde de euro. Cu fiecare an, Guvernul a subvenționat cu sume tot mai mari bugetul de pensii. Dacă în 2013 a pus un sfert din bugetul total, în momentul de față trebuie să dea o treime. Pensiile speciale și promisiunile electorale au făcut ca anul acesta deficitul prognozat al Pilonului I să fie de peste 6 miliarde de euro. În disperare de cauză, Guvernul a pus ochii pe banii din Pilonul II și a trecut la măriri de taxe, impozite și acciză la benzină, dezvăluie Digi24.

Pilonul I, care se bazează pe contribuțiile lunare ale salariaților, înregistrează deficit de mai mulți ani. Principala cauză o reprezintă numărul mic de angajați în raport cu numărul mult mai mare de pensionari și emigrarea a peste 3 milioane de români cu vârste între 25 și 40 de ani. Practic, cotizațiile lunare ale salariaților nu acoperă plata tuturor pensiilor.

Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii: „În anul 2015, deficitul fondului de pensii era deja de 18 miliarde de lei. Prin urmare, Ministerul Finanțelor avea o problemă destul de serioasă cu finanțarea acestui deficit, în condițiile în care știți că erau toate celelalte constrângeri pe care le-am avut, prin scăderea unor taxe, prin creșterea salariilor și așa mai departe. Deficitul de 18 miliarde era cam o treime din întregul buget de pensii. (...) În 2017, deficitul prognozat de specialiști deci nu numai de mine, am stat și eu și m-am uitat pe cifre, este de 28 de miliarde. 28 de miliarde, apropo, sunt 3,5% din PIB”.

Din lipsa banilor cash, Guvernul a vrut să naționalizeze Pilonul II de pensii, acolo unde contribuțiile a 6,8 milioane de români din ultimii nouă ani au ajuns la 7 miliarde de euro. După izbucnirea unui scandal imens, în care guvernanții s-au contrazis în declarații, naționalizarea s-a transformat într-o micșorare de contribuție la Pilonul II, apoi într-o chestie opțională care nu a fost definită concret de către premierul Mihai Tudose.

Mișu Negrițoiu, fost președinte al ASF: „Riscul cel mai mare pe care îl văd este să nu se transfere contribuțiile și să rămână la nivelul care este. Și să-l administreze așa cum este acuma. (...) Dacă se suspendă transferurile de la bugetul statului către Pilonul II, Pilonul II nu atinge masa critică, este marginalizat și întreaga reformă a sistemului de pensii este bagatelizată.”

Fostul șef al ASF afirmă că ceea ce se întâmplă acum are doar explicații electorale: „În viitorii 10 ani, cine mai plătește 10 lei la pensie ăla câștigă alegerile. De fapt, ceea ce se întâmplă acum, asigură victoria în alegerile următoare”.