România proștilor care se dau deștepți/Cum a fost scoasă din context declarația unui specialist, reinterpretată de nespecialiști și transformată în dezinformare

În contextul unei crize energetice persistente, teama de un potențial blackout în România a fost amplificată de mesaje alarmiste vehiculate în spațiul public. Deși autoritățile guvernamentale au exclus un astfel de scenariu, o declarație a unei experte în energie, scoasă din context și reinterpretată, a alimentat un val de dezinformare și teorii conspiraționiste pe rețelele sociale, generând panica în rândul populației.

Incertitudinea legată de stabilitatea sistemului energetic național a creat un teren fertil pentru răspândirea rapidă a știrilor false. Autoritățile române au intervenit pentru a clarifica situația și a asigura populația că nu există un pericol iminent de întrerupere generală a energiei electrice.

Autoritățile oferă asigurări ferme

La data de 6 august, premierul Ilie Bolojan a respins categoric posibilitatea unui blackout la nivel național, declarând la finalul ședinței de guvern: „Nu suntem în situația pe care ați descris-o (blackout, n.red.).” Acesta a recunoscut existența unei crize energetice, însă a subliniat că situația este gestionabilă și a amintit că Guvernul a adoptat un plan preventiv pentru situații de risc în sectorul energetic. Planul a fost elaborat în principal ca răspuns la seceta severă și la scăderea debitului Dunării, factori care pot influența producția de energie.

Câteva zile mai târziu, secretarul de stat Cristian Bușoi a reiterat la TVRInfo că stabilitatea sistemului energetic național este asigurată. El a detaliat condițiile extrem de specifice în care un blackout ar putea deveni realitate pentru România:

“Teoretic, doar dacă avem incendii masive de vegetaţie din cauza caniculei sau, Doamne fereşte, dacă cineva se gândeşte într-un mod nepotrivit şi într-un loc nepotrivit să dea foc la un rest din agricultură şi să se atingă liniile Transelectrica şi de acolo să se declanşeze o reacţie care poate fi reversibilă, dar durează până când va fi reparat. Altfel, strict din oprirea Cernavodă 2 nu vom ajunge în situaţia de blackout. E clar că avem multe alte soluţii înainte de a dezechilibra sistemul naţional şi tocmai în acest sens Hotărârea de Guvern şi normativul Transelectrica a fost pentru a reduce acest risc, vorbim de reducerea voluntară de consum şi, evident, deconectarea manuală, pe care chiar nu o văd posibilă la marii consumatori.” a afirmat Cristian Bușoi.

Declarația Otiliei Nițu, amplificată și distorsionată

Cu toate asigurările oficiale, pe 8 august, un mesaj publicat pe pagina de Facebook DIGI24 a relansat discuțiile despre riscul de blackout. Postarea, intitulată „EXCLUSIV Avertismentul experților: România riscă raționalizări obligatorii și blackout, din cauza lipsei investițiilor. Apel către ANRE”, făcea trimitere la un articol de pe digi24.ro , care o cita pe experta în energie Otilia Nițu, de la Expert Forum.

În articolul original de la Digi24, Otilia Nițu declarase: „Există totuși un risc crescut și de blackout. Trebuie să accelerăm cât se poate de repede acele investiții în capacități care s-au împotmolit în hârtii birocratice și care ar putea să fie instalate în următoarele câteva luni.” Această declarație a fost preluată și interpretată de diverse publicații și utilizatori de social media, transformându-se rapid în anunțuri alarmiste și panicarde.

Conștientă de modul în care declarația sa a fost preluată, Otilia Nițu a oferit o explicație detaliată pentru G4Media și a clarificat situația printr-o postare pe propria pagină de Facebook:

„Am spus peste tot că una este blackout-ul și alta este programarea unor întreruperi, dar da, există și un risc mai mare de blackout decât în mod normal, pentru că ai deja un sistem care este supus unei presiuni mai mari decât de obicei. Nu înseamnă că blackout-ul este iminent, ci doar că riscul este puțin mai mare. N-am spus niciodată nimic pe un ton catastrofal.” a explicat Otilia Nițu.

Aceasta a subliniat că, deși există un risc crescut, acesta nu implică o iminență a evenimentului și a criticat transformarea avertismentului său într-un mesaj catastrofal.

Teoria „Blackout controlat” își găsește adepți

Pe lângă interpretarea eronată a declarației expertei, spațiul online a fost invadat și de o altă teorie conspiraționistă: aceea a unui „Blackout controlat în România”. Această narațiune, lipsită de orice dovadă, sugerează că România ar putea fi un „teren de testare” pentru un blackout provocat deliberat. Vulnerabilitățile reale ale sistemului energetic, precum infrastructura învechită sau capacitatea redusă, sunt prezentate ca dovezi ale unui plan ascuns.

Potrivit acestei teorii, un blackout nu ar fi un simplu accident, ci un instrument de control social menit să genereze panică, să perturbe comunicațiile și sistemele de plată, permițând autorităților să impună măsuri excepționale și să crească dependența cetățenilor de stat. În spatele acestor acțiuni s-ar afla „elite globale”, corporații energetice și centre de putere occidentale, fără însă a nominaliza surse sau documente concrete.

Această teorie a fost inițial postată pe 1 august pe profilul de Facebook Arhivarul-R7 și a cunoscut o răspândire rapidă, acumulând peste 1000 de redistribuiri, 1500 de reacții și 300 de comentarii în doar câteva ore. Profilul Arhivarul-R7, creat în martie 2026, este cunoscut pentru promovarea teoriilor conspirației, fiind activ și pe platforme precum TikTok, Telegram și X, și chiar generând venituri din documentare vândute pe Patreon.

Ce este un blackout?

Conform definiției ENTSOE, un blackout reprezintă absența aproape totală a tensiunii într-o anumită zonă a rețelei electrice, cauzată de deconectarea centralelor și de pierderea stabilității sistemului. Istoric vorbind, România s-a confruntat cu un singur eveniment de acest gen, în anul 1977.

Explorează subiectele:

DezinformareBlackoutCriză energetică

Distribuie Distribuie Comentarii