România riscă proces la CJUE pentru siguranța sondelor din Marea Neagră
Executivul comunitar a emis joi avize motivate atât pentru România, cât și pentru Polonia, procedură care marchează a doua treaptă a mecanismului de infringement. Bruxelles-ul reproșează celor două state membre că nu transpun sau nu aplică în totalitate prevederile Directivei 2013/30/UE, act normativ care reglementează siguranța activităților maritime legate de exploatarea zăcămintelor de țiței și gaze.
Dacă în termen de 60 de zile autoritățile vizate nu vin cu măsuri satisfăcătoare pentru remedierea lacunelor identificate, Comisia Europeană poate deferi cazurile instanței supreme europene de la Luxemburg.
Neptun Deep. Foto: OMV Petrom
Cadrul legislativ european a fost conceput cu scopul precis de a diminua probabilitatea unor incidente de proporții pe mare și de a atenua consecințele devastatoare pe care un asemenea scenariu le-ar genera asupra personalului, biodiversității acvatice și comunităților costiere. Totodată, forul de la Bruxelles a subliniat că astfel de avarii pot depăși cu ușurință granițele naționale, având un impact transfrontalier sever.
Avertismentul vizează în mod direct proiectele strategice de hidrocarburi derulate de România în apele Mării Negre. Printre acestea se află perimetrul de mică adâncime Istria, administrat de compania OMV Petrom, zăcămintele operate prin Midia Gas Development de către Black Sea Oil & Gas, dar și proiectul de mare adâncime Neptun Deep, realizat în parteneriat de OMV Petrom și Romgaz.
Deși instituțiile europene recunosc importanța perimetrelor maritime în asigurarea cererii și stabilității energetice pe continent, acestea atrag atenția că producția nu trebuie să se desfășoare în detrimentul cerințelor de mediu și al securității industriale comune.
Explorează subiectele:
