Românii, mai îngrijorați de instabilitate economică și corupție decât de război. Sociolog: „Corupția apare ca un fenomen endemic”

Aproape jumătate dintre românii chestionați într-un sondaj realizat de INSCOP consideră că România este o țară nesigură. Totuși, pentru mult mai mulți dintre ei, principalele amenințări nu sunt războiul sau un atac militar, ci corupția și instabilitatea economică.

Aproape jumătate dintre românii participanți la o cercetare sociologică realizată de INSCOP Research consideră că România este o țară nesigură.

Încrederea românilor în stat, în scădere

Barometrul Securității Naționale, realizat în perioadele 23–27 februarie 2026 și 3–13 martie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, arată că, din punctul de vedere al securității naționale, 17,9% dintre români au apreciat că țara este foarte sigură, 33,2% mai degrabă sigură, 27% mai degrabă nesigură, iar 19,4% foarte nesigură, arată INSCOP.

Sociologul Valentin Fulger a explicat de ce aproape jumătate dintre românii chestionați în sondaj consideră România o țară nesigură, deși nu există un conflict direct, în timp ce cealaltă jumătate o consideră o țară fără probleme de securitate.

Potrivit profesorului universitar, faptul că există o echivalență între cele două categorii antagonice induce ideea unui început al scăderii ponderii celor care cred că România este o țară sigură.

„Erodarea va începe pe fondul câtorva procese. Unul dintre ele este prelungirea războiului din Iran și, mai ales, avertizarea Iranului către România că gestul ei de a accepta ca americanii să-i folosească bazele nu este unul corect sau prietenos față de această țară, ceea ce alimentează suspiciunile cu privire la un posibil atac, direct sau indirect, teama fiind răspândită la nivel european și nord-american, deci nu este o teamă localizată, pur românească”, arată sociologul Valentin Fulger.

El adaugă că un alt factor care ar putea influența scăderea încrederii că România este o țară sigură este creșterea preconizată a prețului la pompă pentru combustibili, la niveluri care ar putea atinge 10, 11 sau peste 11 lei, și care ar putea conduce la creșterea în cascadă a prețurilor la toate celelalte produse pe care românii le achiziționează zilnic, ceea ce ar conduce la o creștere a vulnerabilității socioeconomice, deci la o agresiune economică.

De asemenea, survolul dronelor la graniță, din ce în ce mai des, și slaba reacție a autorităților pot fi interpretate ca vulnerabilități pe zona de securitate militară.

„Toate acestea, la un loc, conduc la construcția unor reprezentări colective în nuanțe din ce în ce mai pesimiste cu privire la România, care este văzută de ceva timp de propriii cetățeni ca impredictibilă politic și economic”, arată Valentin Fulger.

Reacțiile autorităților au alimentat lipsa de încredere

Potrivit specialistului, aceste reprezentări sociale colective sunt amplu alimentate de fragilitatea sistemului politic, de precaritatea recunoscută a înzestrării militare și de incapacitatea României, ca stat, de a face față unor crize diverse în timp de pace, lucru dovedit în mai multe rânduri.

„Amintesc aici inundațiile, exploziile, barajele prost gestionate, sistarea furnizării apei către zeci de mii de locuitori timp de luni de zile. Aș putea concluziona că nu este o frică, neapărat o frică de război, ci mai curând o nesiguranță exprimată față de stat, față de cei care îl conduc, o neîncredere în capacitatea lor de a gestiona un moment de criză, indiferent care ar fi acela, și cu atât mai mult un război. Practic, se exprimă o neîncredere în noi, în propriile noastre capacități”, afirmă sociologul.

Potrivit sondajului prezentat de INSCOP Research, consideră că România este o țară sigură din punctul de vedere al securității naționale mai ales votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.

„Cred că România este o țară nesigură în special votanții AUR, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural”, transmite INSCOP Research.

Vârstnicii, mai puțin încrezători în siguranța oferită românilor

Diferențele de percepție asupra siguranței oferite de România sunt absolut normale în cazul diferitelor categorii socio-demografice și pentru alte diverse probleme sociale, explică sociologul.

„Legat de nivelul de siguranță perceput pentru România, datele arată o scădere relativ constantă a percepției de siguranță odată cu înaintarea în vârstă. Dacă la 18–29 de ani avem un grad de încredere în capacitatea României de a fi o țară sigură de 70%, el scade progresiv, pentru ca la cohorta de vârstă de 60 de ani și peste să atingă doar 44%. Explicația ține în principal de experiența socială acumulată, distribuită diferențiat pe diferite categorii de vârstă, fiecare categorie receptând situația în conformitate cu propriile criterii de evaluare. Unul dintre acestea este chiar votul politic acordat, respectiv racordarea ideologică”, arată profesorul universitar.

Acesta remarcă faptul că electoratele PNL și USR văd România ca o țară mult mai sigură comparativ cu electoratele PSD și AUR și pune acest lucru inclusiv pe seama faptului că PSD și AUR au electorate în general mai în vârstă.

„Nivelul de siguranță perceput pentru România ține și de experiența de viață acumulată sau de memoria socială a întâmplărilor trăite. Cei care astăzi sunt la vârsta de 50 de ani și peste sunt cei care au trecut prin regimul comunist, au trecut prin Revoluție, au trecut prin mineriade, au trecut prin tranziție, deci au trecut printr-o serie întreagă de schimbări sociale, ceea ce îi face mult mai experimentați în judecarea unei situații ca cea de astăzi, prin prisma memoriei, decât cei care au 18–29 de ani, care sunt născuți după evenimentele din decembrie 1989, nu au avut de-a face cu comunismul, își aduc aminte prea puțin sau deloc de mineriade, de perioada de tranziție, de crizele care au marcat România socială, economică și politică”, arată Valentin Fulger.

Sondajele INSCOP arată că românii indică mai frecvent corupția și instabilitatea economică drept pericole decât un atac militar.

„35,3% dintre respondenți consideră că principalul pericol la adresa securității naționale a României este corupția. 19,4% indică dezinformarea și manipularea opiniei publice, știrile false și influențarea proceselor democratice, 18,7% instabilitatea economică, 5,8% un atac militar, agresiune externă asupra teritoriului, iar 5,3% influența politică străină”, arată Barometrul Securității Naționale.

De ce tot mai mulți români se întorc din Spania. Sociolog: „Vin animați după mulți ani de muncă, dar se izbesc de niște realități crunte”

Corupția, percepută ca o amenințare constantă

Potrivit sociologului, există trei factori principali care, în conștiința opiniei publice, vulnerabilizează securitatea sau siguranța națională. Pe primul loc este corupția, cu 35,3%, pe cel de-al doilea loc, cu 19,4%, dezinformarea și manipularea opiniei publice, iar pe cel de-al treilea loc instabilitatea economică, cu 18,7%.

„La nivel național, de zeci de ani, corupția apare ca un fenomen endemic ce a contribuit la decredibilizarea instituțională: președinție, parlament sau justiție. Conștientizarea, la un nivel atât de ridicat, a corupției induce ideea unei societăți abuzate și vulnerabilizate politic și economic, pe fundalul unei justiții care, în cele mai recente sondaje, are cel mai mic nivel de încredere de după 1990, de doar 29%”, notează profesorul universitar.

Acesta explică faptul că, în mentalul colectiv, corupția este răspunzătoare de marele eșec al privatizării din anii ’90 și 2000, de sinecurile politice din prezent, de lentoarea reformei administrativ-teritoriale, de ineficiența instituțională, dar și de prăbușirea sistemului de învățământ sau de sănătate.

„De aceea, corupția este înțeleasă, la nivelul opiniei publice, ca un fenomen structural care vulnerabilizează securitatea națională. În același timp, dezinformarea și manipularea opiniei publice sunt văzute ca venind tot din partea factorului politic, evident, un factor politic care este, de această dată, împărțit în funcție de partide și care utilizează diferite organisme, organe sau instituții de presă pentru a-și propaga și perpetua propriile idei”, arată sociologul.

În final, adaugă acesta, instabilitatea economică este văzută ca un pericol la adresa securității naționale, nu pentru că ar fi un atac militar, ci pentru că îi face pe oameni să se simtă social și economic vulnerabili.

Îngrijorările românilor, evaluate în sondaj

Aproape o treime dintre participanții la sondajul realizat în perioada 23-27 februarie, înainte de atacul împotriva Iranului, au declarat că sunt foarte îngrijorați de posibilitatea implicării României într-un război în următorii ani, iar ponderea lor a crescut cu câteva procente în sondajul realizat între 3 și 13 martie.

O treime dintre românii participanți la sondaj s-au declarat oarecum îngrijorați, iar mai puțin de o treime, foarte puțin îngrijorați sau deloc.

„Sunt îngrijorați de posibilitatea implicării României într-un război în următorii ani mai ales votanții PSD și AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat sunt cel mai puțin îngrijorați de o astfel de perspectivă”, notează INSCOP Research.

SUA, favoritele românilor

Același sondaj arată că 76,8% dintre cei chestionați consideră că România ar trebui să se orienteze către Vest, adică Uniunea Europeană, SUA și NATO, față de 77% în ianuarie 2022 și 87,5% în decembrie 2024, în timp ce 10,1% cred că direcția potrivită ar fi către Est, adică Rusia și China.

„Sunt de părere că România ar trebui să se orienteze către Vest mai ales votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele peste 60 de ani, locuitorii din Capitală. Consideră că România ar trebui să se orienteze către Est în special votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul privat”, transmite compania de cercetare sociologică.

Sondaj INSCOP: Cât de patrioți se declară românii. Aproape 9 din 10 cetățeni afirmă că iubesc România

Potrivit sondajului, 11,8% dintre cei intervievați cred că România ar trebui să iasă din NATO, față de 18,7% în ianuarie 2022 și 8,1% în decembrie 2024, în timp ce 84,4% sunt de părere că țara nu ar trebui să părăsească alianța. De asemenea, 22,2% dintre respondenți sunt de părere că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană.

Sondajul mai arată că 55,8% dintre respondenți au foarte multă și destul de multă încredere în SUA, 46,8% în Marea Britanie, 41,9% în Franța, 41,7% în Germania și 41,6% în Polonia. Republica Moldova beneficiază de un capital de încredere de 29,9%, Bulgaria de 29,2%, Turcia de 28,6%, iar Serbia de 21,2%. Pe ultimele locuri se poziționează Ungaria, cu 20,1%, Ucraina, cu 16,8%, și Rusia, cu 12,6%.

„Au încredere în SUA mai ales votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare tind să aibă cea mai multă încredere în Marea Britanie. Au încredere în Franța în special votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare tind să aibă mai multă încredere în Ucraina decât restul populației. În special votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul privat au încredere în Rusia”, transmit autorii cercetării.

Majoritatea românilor, în favoarea investițiilor în industria de apărare

Potrivit cercetării, 75,6% dintre respondenți declară că sunt de acord ca România să își mărească semnificativ cheltuielile pentru apărare, pentru a-și proteja suveranitatea în cazul unei agresiuni militare, în timp ce 21,5% se declară împotrivă. Totodată, 61,3% dintre cei chestionați consideră că este foarte important ca statul să sprijine investițiile în industria de apărare.

O treime dintre participanții la sondaj consideră că România este afectată în mare măsură de acțiuni de război hibrid, precum dezinformarea, presiunile economice și atacurile cibernetice.

„Întrebați dacă statul ar trebui să furnizeze cursuri pentru operatori de drone în licee și facultățile tehnice, 81,4% dintre cei intervievați își exprimă acordul, în timp ce 16,7% sunt împotrivă. 1,9% nu știu sau nu răspund”, arată rezultatele sondajului.

Întrebați dacă statul ar trebui să ofere cetățenilor programe de pregătire care să includă proceduri de evacuare în situații de urgență, 94,4% dintre români s-au declarat de acord.