Nostalgia după comunism reflectată în datele unui sondaj recent trezește îngrijorare. Experții avertizează că, în contextul geopolitic actual, statul român este expus războiului hibrid, iar efectele pot merge până la erodarea încrederii în instituțiile publice și ascensiunea în funcții-cheie a unor forțe politice cu agendă antidemocratică și antieuropeană.

Atât Nicolae Ceaușescu, cât și regimul comunist sunt evaluați pozitiv de români din toate categoriile de vârstă și sociale, un fenomen pe care specialiștii îl consideră îngrijorător.

„În acești 35 de ani nu s-a făcut mai nimic pentru a educa tinerele generații și a informa corect oamenii despre ceea ce s-a petrecut în regimul comunist. Probabil că această parte din educație a lipsit în procesul de învățământ din România, a fost abandonată ideea și noile generații n-au mai aflat nimic, iar educația a fost înlocuită, de fapt, de ceea ce se vehiculează pe rețelele de socializare, de dezinformare, de manipulare. Astfel una dintre cele mai negre pagini din istoria României, regimul comunist, de fapt istoria regimului totalitar din România, această pagină a fost ștearsă din conștiința unei părți importante din populația României și a fost înlocuită cu mituri. Practic trăim într-o altă realitate, în realități paralele care n-au nimic de a face cu ceea ce s-a întâmplat în realitate în trecutul României și acum ne lovim de aceaste percepții pe care le are populația”, subliniază redactorul-șef Historia Ion M. Ioniță.

„Cel mai tulburător aspect”

Aspectul care este „cel mai tulburător” este cel legat de libertate, a arătat Remus Ștefureac într-o conferință de presă: „Problema mea este aceea că nu știu dacă o mare parte a românilor mai apreciază libertatea. Înseamnă că libertatea nu mai este o valoare profund apreciată de români. Sigur, poate că ne-am obișnuit, evident că ne-am obișnuit cu libertățile, ni se par naturale în acest tip de regim, dar cu siguranță noi nu explicăm suficient ce înseamnă lipsa de libertate”.

Deși 80,9% sunt de acord că înainte de 1989 era mai puțină libertate și doar 9% din respondenți susțin că era mai multă libertate atunci, acest aspect „nu pare să tragă în jos percepția cu privire la regimul comunist”, arată Remus Ștefureac

În același timp, 57,8% dintre respondenți indică faptul că în acest moment în România sunt partide cu mesaje pro-comunism, 26,7% spun că nu, restul, că nu știu.

România, vulnerabilă în fața războiului hibrid

Ce se întâmplă de fapt? Pe de-o parte, în cazul celor care au prins comunismul rămâne nostalgia, pentru că, pentru ei a reprezentat perioada de tinerețe și de dezvoltare, iar pentru cei care au venit după, percepția nu are nicio legătură cu realitatea, explică Ion M. Ioniță.

„Ne confruntăm cu o problemă extrem de periculoasă, pentru că o societate cu astfel de percepții profund eronate despre trecutul nu foarte îndepărtat este o societate vulnerabilă. Suntem vulnerabili la dezinformare, nu avem reziliență, și practic acum nu mai vorbește nimeni despre reziliență. Suntem practic o societate în bătaia vântului. Și cine reușește să manipuleze mai bine are, să spunem, priză la public.

E foarte îngrijorător din punct de vedere al situației geopolitice, din punct de vedere a ceea ce se numește război hibrid, pentru că războiul hibrid ce înseamnă de fapt? Înseamnă slăbirea moralului populației, prăbușirea încrederii în instituții, înseamnă manipularea percepțiilor oamenilor, astfel încât acea societate să uite de sine și să devină foarte vulnerabilă în fața influențelor din exterior și, practic, să se predea fără să lupte. Acesta este scopul războiului hibrid, să obții o victorie fără să fie nevoie să declanșezi acțiuni militare”, mai explică Ion M. Ioniță pentru „Adevărul”.

Totodată, redactorul-șef Historia arată faptul că în războiul hibrid sunt folosite „metode de dezinformare și de prăbușire a moralului populației, de răspândire a neîncrederii, a urii și a diviziunilor sociale”.

Care sunt consecințele

Iar toate acestea au avut succes în societatea românească, lucru observat foarte bine la ultimele alegeri, mai arată expertul.

„Deci este un succes, într-adevăr, al propagandei și războiului hibrid în România, care nu vine numai din afara țării, este promovat și din interiorul țării”, indică Ion M. Ioniță, iar cel mai negru scenariu este „prăbușirea încrederii în instituțiile statului democratic și ajungerea în funcții de decizie a unor forțe politice antidemocratice, antieuropene. Deci, promovând cu totul și cu totul alte direcții de evoluție a României”.

La rândul lui, prof.univ.dr. Daniel Șandru, președinte executiv al IICCMER, atrage atenția că, în acest moment, nu mai este vorba despre o chestiune de opinie sau despre o vulnerabilitate culturală, ci de „o problemă de securitate națională”, iar România este la doar „un pas de un scenariu catastrofic”.

Explicația lui Nicușor Dan

„Faptul că două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun arată cât de fragilă este memoria noastră colectivă și cât de ușor pot fi manipulate percepțiile atunci când statul nu investește suficient în educație istorică, civică și în comunicarea onestă cu cetățenii”, este de părere președintele Nicușor Dan.

Astfel, el subliniază că „România nu poate construi un viitor solid privind înapoi cu iluzii. Avem datoria de a învăța din trecut, nu de a-l reînvia”, iar pentru acest lucru este nevoie de o combatere fermă a dezinformării, redarea încrederii românilor față de instituții, prin politici publice corecte și construcția unei societăți în care dreptatea, echitatea și dezvoltarea reală să fie resimțite de toți cetățenii.

Șeful statului mai afirmă că „principalul motiv pentru care tot mai mulți români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii. Corupția, lipsa de transparență, promisiunile nerespectate și sentimentul de nedreptate au slăbit încrederea oamenilor în prezent și în viitor. Când speranțele sunt înșelate ani la rând, nostalgia devine o reacție firească, chiar dacă se bazează pe o imagine distorsionată a trecutului”.

Românii, nostalgici după comunism

Peste 55% dintre respondenții celui mai recent sondaj INSCOP sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, iar 44,8% susțin că „înainte se trăia mai bine”. Respondenții sondajului „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), cred în proporție de peste 70% că România era o țară mai bogată atunci decât în prezent. În același timp, peste 50% dintre români consideră regimul comunist un lucru bun.

Potrivit rezultatelor, 48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 34.7% cred că se trăia mai rău, iar 13.2% că se trăia la fel. 8% dintre respondenți consideră că era mai multă corupție înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent, iar 65.1% cred că era mai puțină corupție, în timp ce 20.2% că era la fel de multă corupție.

Nicolae Ceaușescu, „un lider bun pentru România”

Întrebarea care a atras atenția în mod special este cea referitoare la evaluarea fostul lider Nicolae Ceaușescu: 66,2% au indicat că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce 24,1% au indicat că a fost un lider rău, iar alți 7,8 au refuzat să răspundă.

Procentele sunt ridicate pentru toate categoriile de vârstă, însă cel mai mare, 71%, este înregistrat în cazul persoanelor de peste 60 de ani. Cel mai mic este în cazul persoanelor între 18 și 29 de ani, de 56%. Celelelalte categorii de vârstă înregistrează peste 60%.

Aprecierea scade în funcție de mediu, în urban fiind înregistrat cel mai mic procent, precum și în funcție de venit și studii. Cei cu studii superioare și venituri mai mari înregistrează cifre mai mici.

De asemenea, fostul dictator este mai apreciat de angajații la privat – 57% și în mod egal de femei și de bărbați – 66%. Cel mai mare procent este asociat utilizatorilor de TikTok - 71%, urmat de Facebook – 65% și de Instagram - 60%.

Datele cercetării au fost culese în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1500 de respondenți, cu o eroare de +/-2.5%.