Ruptură tăcută la Moscova: oligarhii ruși așteaptă sfârșitul erei Putin

Deși Rusia numără un record de 155 de miliardari, cu averi cumulate de aproape 700 de miliarde de dolari, elita economică a țării se simte mai vulnerabilă și mai izolată ca oricând din cauza războiului din Ucraina și a sancțiunilor occidentale. În spatele loialității afișate public față de Kremlin, tot mai mulți magnați încep să își piardă răbdarea și să își imagineze cum va arăta Rusia după plecarea lui Vladimir Putin.

Vladmir Putin

Oligarhii ruși se pregătesc pentru o Rusie fără Vladimir Putin Foto: Shutterstock

După aproape un sfert de secol la conducerea țării, președintele rus nu mai este perceput de toți marii oameni de afaceri drept un lider imposibil de înlocuit, arată o analiză publicată de The Economist și semnată de jurnalistul Arkady Ostrovsky. Războiul declanșat împotriva Ucrainei și sancțiunile occidentale le-au restrâns drastic oligarhilor statutul internațional și libertatea de mișcare: zborurile cu avioanele private au devenit complicate, iar accesul la iahturile de pe Riviera Franceză și la vilele luxoase din afara țării a fost blocat.

În același timp, pe măsură ce regimul devine tot mai intolerant, capacitatea magnaților de a influența deciziile de la Moscova s-a redus considerabil. Potrivit datelor Forbes, Rusia are în prezent un număr record de 155 de miliardari, a căror avere cumulată se apropie de 700 de miliarde de dolari, însă banii nu mai oferă și greutate politică. „Sunt bogați pentru că se bucură de favorurile lui Putin, nu invers”, rezumă situația analistul Dmitri Nekrasov, aflat în exil.

De la „Șeful” la „Bătrânul” și primele voci care cer schimbarea

Erodarea autorității prezidențiale în cercurile private ale elitei economice se vede inclusiv în schimbarea vocabularului. Dacă în trecut Vladimir Putin era desemnat prin apelative precum „Nachalnik” („Șeful”) sau „Perviy” („Primul”), acum unii dintre cei mai bogați oameni ai Rusiei folosesc numele „Ded”, tradus prin „Bătrânul” sau „Bunicul”, rostit cu o notă evidentă de dezamăgire, scrie Il Messaggero .

Unul dintre puținii reprezentanți ai acestei elite care au ales să vorbească deschis, chiar și parțial, este Andrei Melnicenko, magnat în industria îngrășămintelor și al optulea cel mai bogat om din Rusia. Într-un interviu amplu acordat publicației The Economist , acesta a preluat o parte dintre tezele oficiale ale Kremlinului cu privire la responsabilitatea Occidentului pentru criza din Ucraina, dar a formulat și o solicitare rară: renunțarea la conducerea asigurată de un singur om și redeschiderea Rusiei către comunitatea internațională. Deși se crede că intervenția sa a fost tolerată de autorități pentru a întreține aparența unui pluralism politic, mesajul a scos la iveală tensiunile acumulate în mediul de afaceri.

Cum au ajuns „stăpânii lumii” să tacă în Sala Ecaterina

Relația de forțe dintre Kremlin și marii industriași s-a schimbat radical în ultimii 25 de ani. După destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, privatizările masive și conexiunile politice au dat naștere așa-numiților „noi ruși”, un cerc restrâns de oligarhi cu averi uriașe și un cuvânt decisiv în politica de la Moscova. Preluarea puterii de către Putin, în anul 2000, dublată de redresarea economică și consolidarea controlului statal, a pus capăt acelei epoci, noul președinte refuzând să mai împartă puterea.

Investitorul Bill Browder a surprins această transformare printr-o comparație plastică: dacă la summiturile de la Davos oligarhii se comportau odinioară ca niște „stăpâni ai lumii”, dominanți și siguri pe ei, odată cu instalarea lui Putin au ajuns să semene cu niște elevi supuși. Lecția cea mai dură a fost dată în 2003, când Mihail Hodorkovski, pe atunci cel mai bogat rus și finanțator al opoziției, l-a acuzat pe Putin de corupție. Condamnat ulterior pentru fraudă și evaziune fiscală, acesta a petrecut zece ani după gratii, un precedent care i-a făcut pe toți cei cu rezerve față de putere să evite criticile publice.

Această supunere a fost vizibilă chiar pe 24 februarie 2022, la doar câteva ore după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei. Peste 30 de miliardari au fost convocați în Sala Ecaterina de la Kremlin. Vizibil afectați și purtând măști de protecție pe fondul pandemiei de COVID-19, aceștia au fost aliniați de-a lungul unui perete, în timp ce liderul de la Kremlin, fără mască, li s-a adresat de la distanță. Putin le-a cerut sprijin total pentru efortul de război și cooperare pentru a ține pe linia de plutire producția, economia și locurile de muncă. În imaginile oficiale difuzate de Moscova, niciunul dintre cei prezenți nu a scos un cuvânt.

De la începutul războiului, autoritățile au combinat recompensele cu pedepsele pentru a păstra disciplina în rândul elitei economice: cei considerați neloiali și-au pierdut afacerile și activele, în timp ce apropiații puterii au încasat contracte profitabile în industria de apărare. În aceste condiții, o revoltă deschisă pare exclusă. Bill Browder avertizează că miliardarii știu că o confruntare directă cu liderul rus i-ar putea costa viața, iar investitorul Mike Calvey estimează că orice om de afaceri care ar încerca acum să acționeze împotriva Kremlinului ar ajunge la închisoare și ar rămâne fără toată averea.

Trei scenarii pentru Rusia de după Vladimir Putin

La 74 de ani, Vladimir Putin nu lasă să se înțeleagă că ar intenționa să se retragă și continuă să controleze pârghiile sistemului politic. Cu toate acestea, la Moscova au început deja discuțiile despre mecanismele succesiunii. Din punct de vedere instituțional, în eventualitatea demisiei sau a decesului președintelui, interimatul ar fi preluat de premierul Mihail Mișustin, perceput drept un tehnocrat lipsit de ambiții politice declarate.

O analiză BBC conturează trei direcții posibile într-un eventual vid de putere:

  • Tranziția democratică – este opțiunea dorită de Occident, dar și cea cu șansele cele mai mici de reușită. Analista Alexandra Prokopenko atrage atenția că societatea rusă s-a obișnuit într-atât cu violența, încât a pierdut exercițiul procedurilor democratice, după un sfert de secol în care instituțiile de control și societatea civilă au fost slăbite sistematic.
  • Continuitatea autoritară – presupune aducerea la conducere a unui nou lider provenit din structurile de securitate. Totuși, un succesor nu ar dispune de capitalul politic și simbolic al lui Putin, ceea ce ar face tranziția mai fragilă și mai complicată.
  • Republica oligarhică – ar însemna o revenire la modelul anilor '90, în care puterea să fie împărțită din nou între marile grupuri economice și aparatul de stat. Aceasta este varianta pe care o preferă magnații ruși, în speranța că își vor recupera influența politică și vor obține reguli economice mai clare și previzibile.

Prinși între efectele războiului și dependența tot mai strânsă față de Kremlin, marii oameni de afaceri nu au, deocamdată, nicio ieșire. Ei așteaptă încheierea erei Putin cu speranța unei reveniri în prim-plan, însă rămâne incert dacă viitorul lider de la Moscova va fi dispus să le restituie puterea pierdută.

Explorează subiectele:

Vladimir Putinoligarhi rușiRusia


Citește și:

populare
astăzi

1 Mitingul AUR, un eșec care pune sub semnul întrebării cifrele din sondaje...

2 „Prima dată când oamenii din sală tac. În 27 de ani”

3 Suspectă treabă...

4 Lovitura din Ust-Luga l-ar fi împins pe Putin să permită eliminarea lui Zelenski

5 65 de lei un hotdog / „Cel mai mare târg de Crăciun din lume”, spaimă pentru buzunare