Rusia se pregătește de un război de uzură: bugete militare record
Proiectul bugetar al Moscovei pentru anul viitor stipulează fonduri de securitate fără precedent, ridicându-se la 17,1 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 205 miliarde de dolari. Această cifră marchează un salt de peste 40% față de fondurile destinate apărării pe parcursul acestui an, în condițiile în care sumele definitive și utilizate efectiv sunt ținute sub secret de stat. Raportat la perioada anterioară declanșării invaziei în Ucraina, majorarea este spectaculoasă, atingând aproape 380%.
De asemenea, proiecțiile pe termen mediu arată că ritmul înarmării se va menține la cote extrem de ridicate: autoritățile ruse estimează doar corecții minore în anii următori, cu bugete de 16,6 trilioane de ruble în 2028 și 16,3 trilioane de ruble în 2029.
Vladimir Putin, peședinte Rusia Foto: Arhivă
Noua strategie marchează o fractură evidentă față de viziunea de acum un an. La acea dată, Moscova dădea semne că dorește să tempereze cheltuielile cu armata, căutând modalități de a restrânge deficitul bugetar și de a reface fondurile de rezervă secătuite de confruntare.
Decizia de a pompa sume record în mașinăria militară intervine într-un climat internațional tensionat: eforturile diplomatice girate de Washington sunt blocate, capitalele europene trag semnale de alarmă tot mai dese cu privire la acțiuni hibride coordonate de serviciile ruse, iar bombardamentele asupra orașelor și rețelelor de infrastructură din Ucraina continuă cu intensitate.
Potrivit lui Kirill Rogov, cel care conduce centrul de cercetare Re: Russia din Viena, noua orientare financiară reprezintă un mesaj direct adresat partenerilor Kievului: liderul de la Kremlin ridică miza și lasă să se înțeleagă că Rusia este hotărâtă să finanțeze conflictul fără ezitare, transferând pe umerii Europei presiunea de a decide dacă poate menține un ajutor similar pentru forțele ucrainene. Această abordare contrastează puternic cu speranțele de anul trecut, când limitarea bugetelor militare lăsa să se întrevadă o posibilă deznodare a ostilităților.
În discursul susținut joi, Vladimir Putin a reflectat această schimbare de ton, învinuind liderii europeni că amplifică artificial tensiunile și că se pregătesc pentru un război deschis în a doua jumătate a deceniului actual. Liderul rus a adus ca argumente manevrele forțelor occidentale din Marea Baltică și poziționările publice legate de enclava Kaliningrad. Deși a susținut că Moscova nu intenționează să declanșeze o agresiune asupra Europei, Putin a transmis o amenințare fermă: orice tentativă de lovire directă a teritoriului Federației Ruse va determina conducerea militară să ia în calcul apelul la întregul arsenal de atac disponibil.
Președintele rus a recunoscut asimetria de forțe convenționale dintre Rusia și adversarii săi occidentali, insistând însă asupra puterii distructive a armelor sale:
„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ. Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a conchis Vladimir Putin.
Explorează subiectele:
