Această insuliţă a devenit emblematică din prima zi a ofensivei ruse, când un membru al micii garnizoane ucrainene care o apăra a înjurat nava rusă care-i cerea să se predea.
În afară de valoare sa simbolică, insula este considerată strategică din cauza poziţiei sale în largul coastei Ucrainei şi României şi care-i oferă, astfel, un statut de post de observaţie şi un loc de desfăşurare de sisteme de apărare de tip sol-aer.
Moscova a mai anunţat, în trecut, că a dejucat încercări de apropiere ale forţelor ucrainene - însă cea anunţată marţi se distinge prin amploarea mijloacelor mobilizate.
Luni, „la 20 iunie, la ora (locală) 5.00 dimineaţa, regimul de la Kiev a întreprins o nouă tentativă de a cuceri insula Şerpilor”, anunţă un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.
Forţe ucrainene „prevedeau să efectueze bombardamente aeriene şi de artilerie masive (...), iar apoi să debarce şi să cucerească” insula, susţine el.
Igor Konaşenkov anunţă că 15 drone de atac şi de recunoaştere ucrainene au luat parte la un raid aerian şi că baterii de lansatoate de rachetă şi obuziere au tras către insulă.
Cu toate acestea, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă ruseşti au interceptat toate proiectilele şi au doborât 13 drone, „obligând inamicul să abandoneze orice debarcare pe insula Şerpilor”, declară Igor Konaşenkov.
El susţine că radare ruseşti au detectat în sectorul insulei o dronă de observaţie americană de tip RQ-4 Global Hawk.
Declaraţiile purtătorului de cuvânt al Ministerului rus al Apărării nu pot fi verificate în mod independent, scrie AFP.
Konaşenkov susţine că abia după acest eşec forţele ucrainene au ţintit platforme de foraj de hidrocarburi la Marea Neagră.
Autorităţile ocupaţiei ruse din Crimeea, anexată de Moscova în 2014, au anunţat marţi că una dintre aceste infrastructuri ardea în continuare.
Şapte persoane au fost date dispărute, iar alte trei rănite, în urma acestor atacuri.
