Sonda spațială Juno, aparținând NASA, a fotografiat în premieră, la 27 august, polul nord al giganticei planete gazoase Jupiter, în timp ce s-a apropiat până la doar 4.200 de kilometri de plafonul exterior de nori ai atmosferei joviene, în primul dintre cele trei survoluri polare la distanță mică pe care sonda le va desfășura în cadrul misiunii sale de explorare, conform unui material publicat de SPACE.com.

Sursa foto: NASA/JPL-Caltech/SwRI/MSSS / space.com

"Primele imagini ale polului nord al planetei Jupiter ne arată ceva ce nu am mai văzut niciodată și nici măcar nu ne-am putut imagina că vom vedea", a comentat coordonatorul misiunii sondei Juno, Scott Bolton, de la Southwest Research Institute din San Antonio.

Zona polară de nord a planetei "este mai albastră decât alte părți ale planetei și am remarcat numeroase furtuni", a adăugat el, precizând că nu au fost observate benzile atmosferice latitudinale caracteristice planetei. "În această imagine abia dacă ne putem da seama că este vorba despre Jupiter. Am observat că norii (din atmosfera planetei) proiectează umbre, ceea ce indică faptul că se află, probabil, la o altitudine mult mai mare decât alte formațiuni de pe planetă", a mai susținut el.

Cealaltă planetă gigantică gazoasă a sistemului nostru solar, Saturn, prezintă o uriașă furtună de formă hexagonală la polul său nord, însă Jupiter nu prezintă o astfel de caracteristică. "Nu am întâlnit nimic asemănător pe Jupiter. Cea mai mare planetă din sistemul solar este cu adevărat unică. Mai avem doar 36 de survoluri pentru a studia cât de unică este această planetă", a precizat Scott Bolton.

Survolul din 27 august a reprezentat prima oportunitate pentru echipa misiunii Juno de a obține fotografii realizate din apropierea lui Jupiter și de a efectua măsurători de detaliu cu arsenalul de opt instrumente științifice cu care este dotată sonda. În prezent, Juno se află pe o orbită foarte eliptică în jurul planetei. Juno încheie o astfel de orbită în jurul lui Jupiter în 54 de zile.

Unul dintre instrumentele lui Juno, JIRAM (Jovian Infrared Auroral Mapper) a obținut imagini ale polilor planetei în spectrul infraroșu, dezvăluind existența unor regiuni foarte fierbinți, despre care nu se știa nimic.

La fel ca și în cazul Pământului, în atmosfera lui Jupiter se formează aurore care dansează deasupra polilor planetei. JIRAM a obținut imagini fără precedent ale unei puternice aurore australe.

"Am fost uimiți să o vedem pentru prima oară", a susținut Alberto Adriani, de la Istituto di Astrofisica e Planetologia Spaziali din Roma, membru al echipei de control a misiunii sondei Juno. "Niciun alt instrument, fie de pe Pământ, fie din spațiu, nu a surprins până acum aurora australă joviană. Însă acum, prin intermediul JIRAM, observăm că este foarte strălucitoare și foarte bine structurată. Nivelul mare al detaliilor din imagini ne va spune mai multe despre morfologia și dinamica acestei aurore", a mai precizat el.

Sonda Juno a reușit și să "asculte" aurora joviană folosind instrumentul Waves (Radio/Plasma Wave Experiment). "Waves a detectat semnăturile emisiilor de particule energizate care generează masivele aurore care acoperă și polul nord al lui Jupiter", conform lui Bill Kurth, cercetător la Departamentul de Fizică și Astronomie al Universității din Iowa. "Aceste emisii sunt cele mai puternice de acest tip din sistemul solar. Acum urmează să încercăm să aflăm de unde provin electronii care le generează", a adăugat el.

În cursul lunii următoare Juno urmează să-și aprindă motoarele pentru a intra pe o orbită mai joasă, de 14 zile în jurul planetei. Sonda va continua să adune noi date, în special în timpul următoarelor survoluri de la distanță mică deasupra polilor planetei, până își va încheia misiunea și va plonja prin atmosfera densă a planetei în februarie 2018, transmițând ultimele seturi de date înainte de a fi distrusă.

Observațiile realizate de Juno vor contribui la o înțelegere mai bună a compoziției și structurii uriașei planete, oferind și noi informații cu privire la presupusa existență a unui nucleu planetar format din elemente grele. Aceste noi date vor face lumină cu privire la istoria formării lui Jupiter dar și a sistemului solar, conform NASA.

Misiunea sondei Juno, cu un buget de 1,1 miliarde de dolari, a fost lansată în august 2011 și a ajuns la destinație aproape cinci ani mai târziu, la 4 iulie 2016.

AGERPRES