Săptămână de foc pe scena politică. Politolog: „Există probabilitatea foarte mare să ne îndreptăm spre o criză constituțională”

Criza guvernamentală declanșată de decizia PSD de a retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan (PNL) continuă. Dacă va fi sesizată Curtea Constituțională, se va depune moțiune de cenzură, vor continua consultările sau ce alte scenarii sunt posibile analizăm cu politologii George Jiglău și Cristian Pârvulescu.

Președintele Nicușor Dan a semnat demisiile miniștrilor PSD și propunerile de miniștri interimari transmise de Guvern, anunțând totodată că luni continuă consultările cu partidele politice pro-europene și cu liderul grupului parlamentar al minorităților naționale pe tema programelor majore pentru România, precum SAFE și PNRR.

Premierul Ilie Bolojan se menține ferm pe poziții, anunțând că nu va demisiona, ceea ce obligă la formarea unei noi majorități. Pe de altă parte, dinspre președinte vin presiuni pentru calmarea situației, în timp ce se fac eforturi guvernamentale de a menține funcționalitatea instituțiilor în plină criză politică. Peste toate, un draft al legii salarizării bugetare, „scăpat” dinspre Ministerul Muncii către sindicate, a aprins deja spiritele.

Cum arată scenariile pentru un nou guvern - vor cădea la pace foștii parteneri de guvernare, PSD va depune moțiune de cenzură, va fi sesizată Curtea Constituțională cu privire la un conflict constituțional, va fi convins Ilie Bolojan să facă un pas în spate sau se pun bazele unei guvernări minoritare etc. – explică, pentru „Adevărul”, politologii George Jiglău și Cristian Pârvulescu.

„Cred că mai degrabă o să vedem negocieri sau poziționări în raport cu niște subiecte mari”

Săptămâna care urmează ar putea să fie mai puțin palpitantă decât precedentele, cu puține lucruri neașteptate, crede politologul George Jiglău, lector în cadrul Universității Babeș Bolyai Cluj.

„O să rămână perioada aceasta de interimat, probabil, și o să tot fie aceste discuții de la Cotroceni, dar mie mi se pare că deocamdată lucrurile sunt oarecum așezate. După ce președintele a semnat demisiile și preluarea interimatelor, cred că se va intra în perioada în care, cel puțin câteva zile, poate și săptămâni, o să funcționeze în felul acesta Guvernul”, este de părere politologul.

Traversăm o perioadă în care fiecare tabără încearcă să-și mențină poziția. „La un moment dat cineva o să cedeze. Nu-mi dau seama exact când, dar nu cred că se va întâmpla săptămâna aceasta”, a adăugat Jiglău.

Din punctul în care foștii parteneri de guvernare au ajuns este greu ca cineva să dea înapoi pe termen scurt. Singurul element care ar putea să grăbească o soluție, arată politologul, ar fi moțiunea de cenzură, însă nici aceasta nu va fi promovată foarte curând.

„Eu cred că o să rămânem așa, guvernul - formula aceasta nouă - o să înceapă să lucreze. Deja au început să apară lucruri care vin dinspre guvern. De exemplu, la Ministerul Energiei, cu Bolojan interimar, a apărut lista de „băieți deștepți”, cum a fost prezentată de către presă”, amintește lectorul George Jiglău.

Astfel de chestiuni punctuale care țin de guvernare, și prin care agenda se va muta de la criza propriu-zisă, este de așteptat să apară în continuare. Inclusiv discuțiile mediate de președintele Nicușor Dan se vor concentra, cel mai probabil, pe politicile concrete. Asta înseamnă că evenimente majore precum plecarea din funcțiie a premierului Ilie Bolojan sau întoarcerea PSD la guvernare vor cădea în planul al doilea, negocierile și poziționările urmând să se facă în raport cu subiecte care implică fonduri importante sau jaloane și termene limită.

„Va încerca președintele cumva să negocieze, să medieze, să se ajungă la un acord în așa fel încât pe chestiunile acestea mari să nu se rateze niște termene importante”, a mai adăugat politologul.

Proiectul legii salarizării bugetarilor - noul „cartof fierbinte”

Apariția draft-ului noii legi a salarizării bugetarilor reprezintă un „cartof fierbinte” lăsat de ministrul demisionar al Muncii, crede politologul. Subiectul nu poate nicidecum să deblocheze relația dintre partide. „Partidele sunt deja certate între ele”, punctează Jiglău, așa că pe acest subiect „fie se înțeleg și se discută repede vreo modificare sau vreo variantă nouă la salarizarea unică pe proiectul existent sau modificat, fie se transformă într-un nou subiect pe care nu se înțeleg. Dar deja nu se înțeleg între ei, deci nu mă aștept ca asta să fie ceva care să facă o mare diferență raportat la ce avem acum”, crede politologul.

Pe de altă parte, având în vedere impactul major al acestei legi, este de dorit ca deciziile să se adopte într-o perioadă în care lucrurile sunt calme, nicidecum în această perioadă de tensiuni. „Disponibilitatea la negocieri și discuții așezate este extrem de redusă în momentul acesta și atunci ar fi păcat ca un subiect cu destul de multe implicații la nivel de buzunar personal al multor milioane de oameni să fie tratat într-un context de tensiune mare”, a mai atras atenția politologul George Jiglău.

„Nu cred că săptămâna viitoare va fi o moțiune de cenzură”

„Nu cred că săptămâna viitoare va fi o moțiune de cenzură” este și opinia politologului Cristian Pârvulescu, decan al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA București.

PSD nu are interesul unei moțiuni de cenzură, deși sunt mulți cei care încearcă să-i împingă pe social-democrați spre o moțiune de cenzură pentru a-i putea asocia cu AUR, spune politologul.

Pe de altă parte, un guvern care-și schimbă compoziția politică are obligația să obțină un vot de încredere în parlament, punctează politologul, deși există și opinii contrare. De aici criza ar putea intra într-o altă fază.

„Este clar prevăzut în Constituție. Se spune foarte clar că președintele (...) nu poate să accepte o înlocuire a miniștrilor demisionari dacă nu se trece printr-un vot de încredere. Unii speculează că nu există niciun fel de pedeapsă pentru guvernul care nu îndeplinește această funcție. Eu cred că pedeapsa e foarte clară. (...) Parlamentul controlează guvernul. În momentul în care guvernul nu se supune controlului parlamentar, care e prevăzut de Constituție, există un conflict între instituții și Curtea Constituțională se pronunță. Deci există probabilitatea foarte mare să ne îndreptăm spre o criză constituțională”, a arătat Pîrvulescu.

Mecanismul producerii crizei

„Nu avem acum o instabilitate guvernamentală”, atrage atenția politologul, ci zorii acestei crize politice endemice au apărut cu peste 20 de ani în urmă.

„Probabil că cel mai bine este să identificăm momentul începutului acestei crize cu schimbarea constituțională din 2003, dar nu în sensul în care am învinui acea schimbare, ci pentru că, de fapt, instituțiile politice și actorii politici nu s-au adaptat. Pentru că în 2003 intervine clar în Constituție separația puterilor în stat. Anterior n-o aveam”, explică profesorul de științe politice.

Alexandru Rogobete îl critică pe Ilie Bolojan pentru legea primei zile de concediu medical neplătite. „Am primit un mare nu din partea premierului”

Din acel moment Justiția a devenit din ce în ce mai independentă – lucru care îi deranjează pe politicieni, punctează politologul – și a apărut confruntarea dintre Parlament și Guvern, deci moțiunile de cenzură.

Președintele Klaus Iohannis a încercat să rezolve instabilitatea guvernamentală prin rocadă, or rocada nu mai funcționează sub președintele Dan, explică Pîrvulescu.

Criza politică de astăzi este legată de raportul dintre instituții. Este pe de o parte instituția formală - reprezentată de Constituție și de reguli, și pe de alta instituția informală - reprezentată de coaliție.

„Noi avem o coaliție despre care ni se spune că nu e reglementată prin Constituție, deci că nu contează. Sunt foarte mulți care susțin acest lucru. Ori instituțiile informale sunt mai importante sau la fel de importante ca cele formale. Altfel spus, guvernul trebuie să funcționeze în raport cu Coaliția și nu a fost modificată legea de organizare a guvernului. Eu eram absolut convins că vom ajunge la această criză, din momentul în care s-a format guvernul, pentru că nu a modificat legea de organizare a guvernului. Câtă vreme primul ministru este un conducător absolut, el nu poate în niciun fel fi controlat de coaliție decât prin, eventual, o înțelegere între gentlemani, ceea ce nu e cazul, în România nu avem gentlemani, nu se pot înțelege. Președintele Iohannis reușea să-i oblige să respecte regulile, dar acum nu îi mai obligă nimeni”, explică politologul.

Criza guvernării era inevitabilă, adaugă prof. Cristian Pîrvulescu. Politologul mai susține că „într-o democrație parlamentară, primul ministru pleacă când i se cere”. Faptul că în situația de față premierul a ales să nu plece va duce la un conflict care nu poate fi soluționat decât printr-o decizie a Curții Constituționale.

Foarte probabil guvernul Bolojan va obține un vor de încredere în parlament cu sprijinul AUR, este opinia politologului. Situația este comparabilă cu cea din 2007-2008. Se va întâmpla însă peste două luni și jumătate, „timp în care presiunea pe dobânzi va crește foarte mult”.

„Corupția în România pe termen mediu și lung va crește”

Salarizarea bugetarilor, ultima temă introdusă în discuție într-un moment de criză, va avea, pe termen mediu și lung, un impact pe care nu ni-l dorim. Ni se va explica faptul că salariile bugetarilor ne costă mult, însă nu vom avea un stat eficient și funcțional dacă pentru servicii esențiale nu oferim finanțare, crede politologul.

„Din punctul meu de vedere, întreaga strategie discursivă a primului-ministru Bolojan a fost o strategie a țapului ispășitor, strategie clasică. În loc să discutăm despre de ce România are un buget mic, de ce în România menținem cota unică, în loc să introducem o impozitare progresivă care ar aduce mai mulți bani la buget, care ar putea să întrețină servicii esențiale, cum este educația, cum este sănătatea și așa mai departe, noi nu facem decât să menținem acest buget, care este cel mai mic buget raportat la PIB din Uniunea Europeană”, a arătat Cristian Pîrvulescu.

Prin „strategia țapului ispășitor” se atacă mai multe categorii care pot fi ușor identificate ca fiind privilegiate. „Mai întâi magistrații, acum militarii și polițiștii, vor urma iarăși profesorii și așa mai departe, cei care țin de sectorul de stat, pentru că ni se explică cu foarte mare asiduitate că statul nu face altceva decât să fie risipitor, deci ar fi bine dacă l-am desființa”, explică politologul care este strategia de comunicare. „Fără stat, economia nu funcționează”, avertizează însă profesorul de științe politice, adăugând că, în opinia sa, corupția în România va crește pe termen mediu și lung.

„Cu cât salariile vor fi mai mici, cu atât corupția va fi mai mare, iar calitatea oamenilor care vor intra în serviciile publice va fi mai slabă”, indică politologul. Dincolo de asta, momentul în care se discută despre salarizarea bugetarilor, în contextul în care sunt două războaie în desfășurare, nu este nici pe departe unul oportun.

„E cel mai bun moment ca să le spunem militarilor că trebuie să moară pe front din patriotism și să se gândească că la bătrânețe nu o să aibă din ce să trăiască”, a punctat Pîrvulescu.

Nicușor Dan a semnat demisiile miniștrilor PSD: „Îmi voi exercita în continuare rolul de mediator”

Atacarea, prin creșterea vârstei de pensionare a militarilor și plasarea lor în grila salarizării pe trepte care nu le pot asigura un venit decent, este fie rea-voință, fie trădare, mai susține Pîrvulescu.

„Există ceea ce se cheamă funcții regaliene ale statului. Pe astea le și atacă. Și mă întreb dacă o fac din rea-voință sau poate din trădare. Pentru că vorbim despre justiție, vorbim despre apărare și vorbim despre ordine publică. Acestea sunt cele trei funcții regaliene. (...) Scot educația și o trec pe seama oamenilor, scot sănătatea și o trec pe seama oamenilor, tot rămân cu armată, care nu e privată, tot rămân cu poliția, care nu poate fi privată. Și noi asistăm la ce? La apariția polițiilor private - avem din ce în ce mai multe servicii de badyguarzi care asigură protecție pentru cartierele privilegiate în raport cu ceilalți -, spitale private, școli private. Deci vedem cum statul se evaporă sub ochii noștri pentru că nu se fac cheltuieli elementare”, analizează Pîrvulescu.

Pentru România a venit momentul realizării unor corecții, după ce s-au cheltuit bani din împrumuturi pentru a finanța pomeni inclusiv electorale, ne-am angajat că o să prezentăm o grilă de salarizare, însă această grilă de salarizarea este nefuncțională, crede politologul, având în vedere că nu ține cont de aspectele mai sus-menționate. „Eu nu pot să am un stat eficient și funcțional dacă pentru servicii esențiale eu nu ofer finanțare”, subliniază politologul.

Țările cele mai competitive în momentul de față – China, Coreea de Sud, Singapore – sunt și țările care au făcut cheltuieli enorme în educație, punctează Pîrvulescu, subliniind că acestea sunt state care nu au educație privată.

Când s-ar putea încheia criza politică

Sfârșitul crizei politice pe care o traversăm, crede politologul Cristian Pîrvulescu, l-am putea consemna chiar „într-o săptămână, două”, dar asta dacă „președintele este suficient de convingător și de puternic”. „Dacă nu, va trebui să așteptăm până la epuizarea celor 45 de zile”, a mai adăugat Pîrvulescu.

Președintele PSD Sorin Grindeanu, dacă va rămâne președintele Camerei Deputaților, nu va putea, pe de altă parte, să declare un conflict constituțional înainte ca acesta să se declanșeze efectiv. Odată cu semnarea de către președintele țării a demisiilor conflictul există, consideră Pîrvulescu, numai că PNL se poate folosi de o ambiguitate a legii, exploatând faptul că PSD nu a denunțat programul de guvernare și, astfel, nu a ieșit din coaliție, susținând doar că nu sprijină acest guvern.

Pe de altă parte, chiar președintele României ar putea solicita Curții Constituționale să se pronunțe pe tema conflictului constituțional, este de părere Pîrvulescu, și să ceară o evaluare clară a situației.

În ciuda apelului președintelui la detensionarea situației, semnalele de până acum venite din partea premierului sunt că nu se va ajunge la un acord. „Opțiunea este pentru guvern minoritar cu sprijinul AUR. Și pentru asta mai așteptăm încă o lună și jumătate”, a conchis Pîrvulescu.