Peste o sută de cetăți dacice au fost identificate pe teritoriul României, însă puține dintre ele au devenit cu timpul repere turistice. Cea mai faimoasă dintre ele rămâne Sarmizegetusa Regia, ansamblul istoric fiind și una dintre puținele cetăți în care au loc investiții în restaurare.

Aproape 70.000 de turiști au vizitat Sarmizegetusa Regia în 2024, cea mai populară cetate dacică din România. Drumul modernizat și aglomerarea de așezări antice de pe Valea Grădiștii au făcut din capitala antică destinația favorită a turiștilor atrași de povestea dacilor.

Sarmizegetusa Regia - cea mai populară cetate dacică

Sarmizegetusa Regia se numără printre puținele cetăți dacice din România căutate zilnic de grupuri de turiști.

Aflată la circa 40 de kilometri de municipiul Orăștie și de Autostrada A1 Sibiu - Nădlac, accesibilă și dinspre Hunedoara pe un drum de 35 de kilometri din orașul Călan, capitala Daciei din vremea regelui Decebal a fost vizitată în 2024 de peste 67.000 de turiști.

Unii dintre ei au străbătut mii de kilometri pentru a ajunge în ținutul cetăților dacice și s-au declarat impresionați de atmosfera ruinelor din mijlocul pădurii.

„Sarmizegetusa Regia este o bijuterie ascunsă în mijlocul pădurii, acest loc este absolut minunat! Am mers acolo cu mașina (atenție la drum, în unele locuri are gropi) și am parcat în parcarea care este la un kilometru (0,6 mile) distanță de ruine. De acolo am luat o potecă pavată, deloc abruptă, pe munte, prin pădure. Când am ajuns acolo, am fost în admirație față de măreția copacilor bătrâni, iar ruinele chiar ne-au dus înapoi în timp. Există un izvor cu apă proaspătă de munte chiar în mijlocul ruinelor, dar în afară de asta, aduceți-vă propria mâncare, deoarece cel mai apropiat restaurant este la câțiva kilometri distanță”, remarcă o turistă.

Alți străini oferă descrieri mai echilibrate cetății dacice.

„Peisajul este plăcut, în mijlocul naturii... dar este imposibil de mers pe jos până acolo. Locul în sine nu este excepțional pentru un vizitator obișnuit, dar poate fi diferit pentru cineva curios despre cultura dacică. Drumul prin pădure este bun, dar ultimii 20 de kilometri sunt într-adevăr foarte lungi”, susține un călător venit aici din Turcia.

Călătorii români din Sarmizegetusa Regia menționează adesea, în recenzii, figurile istorice legate de trecutul așezării.

„Sarmizegetusa nu era doar o cetate, ci un sanctuar al spiritului dac, un loc unde cerul și pământul se întâlneau într-o armonie sacră. Aici, preoții lui Zalmoxe citeau semnele destinului, iar războinicii dacilor își găseau puterea înainte de luptă. Zidurile sale impunătoare, construite cu o tehnică necunoscută altor popoare, ascundeau tainele unei civilizații avansate, iar sanctuarele sale circulare erau ceasornice ale veșniciei, aliniate cu mersul astrelor”, remarcă un turist român, într-o recenzie pe Google.

Restaurările care i-ar putea reda farmecul

Deși numărul celor care au văzut-o este mult mai redus decât al vizitatorilor Castelului Corvinilor din Hunedoara (circa 400.000 de turiști), Sarmizegetusa Regia a rămas un reper turistic popular și un monument valoros, aflat în patrimoniul cultural mondial UNESCO. În următorii ani, autoritățile se așteaptă ca așezarea dacică să devină tot mai aglomerată, odată cu restaurările derulate aici.

Trei investiții menite să îi redea strălucirea au loc la Sarmizegetusa Regia. Unul dintre ele, ajuns la final, a vizat restaurarea fortificației sale, care cuprinde ziduri antice de piatră cu o lungime de aproape un kilometru și trei porți monumentale. Investiția în valoare de peste 2,2 milioane de euro a fost finanțată prin Granturi SEE 2014-2021, așa numitele „fonduri norvegiene” și de Consiliul Județean Hunedoara.

Al doilea proiect, aflat la început, va duce la restaurarea vestigiilor Templului de Andezit de pe Terasa a X-a din Sarmizegetusa Regia. Investiția, finanțată cu fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență își propune conservarea ruinelor templului și redarea unei imagini apropiate de original, în acord cu cercetările recente. La finalul său, turiștii vor vedea la Sarmizegetusa Regia, în premieră pentru România, o coloană dacică refăcută în felul în care arăta în Antichitate.

Tot în acest an, ar putea începe lucrările de restaurare a Drumului antic pavat din Sarmizegetusa Regia, estimate la 7,3 milioane de lei, pentru care Consiliul Județean Hunedoara, instituția care administrează ansamblul istoric, a accesat fonduri prin programul „Timbrul monumentelor istorice”, coordonat de Institutul Național al Patrimoniului.

Dacii au dat un imbold turismului în Hunedoara

Lucrările de restaurare din Sarmizegetusa Regia vor face din Sarmizegetusa Regia o așezare istorică mai adecvată pentru turiști, chiar dacă ansamblul antic se află în inima Munților Orăștiei.

Șoseaua Orăștie - Costești este în șantier, dar lucrările de modernizare a acesteia se apropie de final. Începând de la Costești, ultimii 20 de kilometri ai șoselei spre capitala dacilor traversează cu puține așezări omenești, strecurându-se printre versanții abrupți și împăduriți, de pe Valea Grădiștii.

În ultimii ani, datorită turiștilor, mulți și localnici din satele de pe valea Grădiștii au prosperat. Satul Costești, aflat la mijlocul distanței dintre Orăștie și Sarmizegetusa Regia, a devenit o mică stațiune, cu multe case transformate în pensiuni, cu alte pensiuni ridicate de la zero și locuri unde oamenii îi întâmpină pe turiști cu produse tradiționale ca plăcintele pe vatră și dulcețuri și cu suveniruri.

„Cei mai mulți turiști se îndreaptă spre Sarmizegetusa Regia, dar tot de aici, din Costești, alții urcă spre cetățile Costești și Blidaru. Sau trec dealul la Târsa și apoi coboară spre Boșorod pentru a vizita cetatea dacică Piatra Roșie. Mai punem și cetatea Fețele Albe de lângă Sarmizegetusa Regia și vedem că, practic, turiștii ar putea vedea trei - patru cetăți dacice într-o zi”, povestește un localnic, care își vinde produsele în zona de agrement de la marginea satului Costești.

Nu doar turismul a impulsionat economia satelor de pe Valea Grădiștii, ci și numeroasele plantații de afine și de arbuști fructiferi. În comunele Beriu și Orăștioara de Sus, afinele rămân cea mai căutată marfă de sezon.

„Acum mai mulți ani un german a venit aici, a cumpărat teren și a deschis o plantație de afine. Cu timpul, i-au urmat exemplul tot mai mai mulți săteni, iar astăzi multă lume cultivă afine și profită de pe urma vânzării lor”, spune o localnică din comuna Beriu.

Majoritatea cetăților dacice ocloite de turiști

Vestigiile a cel puțin o sută de cetăți dacice au fost identificate pe teritoriul României, majoritatea sunt însă ușor trecute cu vederea de turiști. Cetatea dacică Bănița, deși se află în patrimoniul UNESCO, alături de alte cinci situri dacice (Costești, Blidaru, Sarmizegetusa Regia, Piatra Roșie, Căpâlna) este aproape inaccesibilă turiștilor, din cauza traseului abrupt.

Într-o situație asemănătoare se află și cetatea Ardeu, de pe valea Geoagiului. Alte astfel de așezări au rămas dificil de recunoscut, practic neavând monumente vizibile la suprafață. Altele foste cetăți dacice au rămas, în schimb, doar cu numele, nefiind cercetate și identificate exact, ori fiind ocolite de traseele turistice.