Există mai multe modalități neașteptate care îmbunătățesc microbiomul intestinal, nu doar dieta, la care se rezumă majoritatea recomandărilor. De la o simplă gargară dimineața la adopția unui animal de companie sau de la mersul desculț până la sărut.

„Dieta ocupă adesea un loc central în discuțiile despre microbiomul intestinal și pe bună dreptate – joacă un rol major”, spune Emily Leeming, om de știință, dietetician și cercetător la King’s College London. Aceasta subliniază însă că, de fapt, dieta „este doar o parte a unei imagini mult mai ample. Întregul nostru stil de viață – de la nivelul de stres și calitatea somnului până la timpul petrecut în aer liber – ne modelează profund sănătatea intestinală”.

Astfel, în realitate, potrivit The Guardian , sunt o mulțime de factori care pot influența sănătatea intestinală:

Sărutul

„Gura este poarta de acces către intestine și tractul digestiv și găzduiește miliarde de bacterii care își pot croi drum în jos”, punctează Leeming. Sărutul poate transfera până la 80 de milioane de microbi în doar 10 secunde, devenind un atu pentru sănătatea intestinală.

Mersul desculț

Solul este „cel mai bogat habitat de pe planetă” și conține miliarde de microbi benefici care își pot croi drum în și pe corp, mai arată Leeming. De fapt, s-a descoperit că un grup de vânători amazonieni, care trăiesc în contact strâns cu natura și merg desculți zilnic pe un sol bogat în nutrienți, au cea mai diversă microbiotă intestinală înregistrată vreodată la oameni.

Cu cât putem interacționa mai mult cu mediul natural, cu atât mai bine, fie că este vorba de îngrijirea unei plante de apartament sau de atingerea unui copac. „Aerul din pădure este mult mai bogat în microbi benefici decât aerul din interior, așa că chiar și respirarea aerului proaspăt îți poate îmbunătăți sănătatea”, mai spune Leeming.

Consumul de carbohidrați

Lista este completată de consumul alimentele bogate în amidon, carbohidrați, cum ar fi cartofii, orezul, pastele și pâinea, după ce se răceasc, chiar dacă sunt reîncălzite. Acest lucru creează amidon rezistent, un tip de carbohidrat care rezistă digestiei în intestinul subțire. „În schimb, acesta ajunge în intestinul gros, unde bacteriile noastre bune se hrănesc cu el”, explică nutriționistul Emily English. Procedând astfel, acestea produc compuși care ajută la menținerea unei mucoase intestinale sănătoase, reduc inflamația și chiar susțin echilibrul zahărului din sânge.

Respirația abdominală

Un număr tot mai mare de cercetări arată că microbiomul intestinal și bunăstarea emoțională sunt strâns legate. Stresul și tulburările de dispoziție, cum ar fi depresia, pot afecta chiar și compoziția bacteriilor intestinale.

Respirația profundă și conștientă activează sistemul nervos parasimpatic (modul de „odihnă și digestie” al corpului nostru), promovând repararea, regenerarea și o stare mentală mai calmă. În această stare mai calmă, sistemele corpului pot funcționa la capacitate maximă, restabilind echilibrul, reparând uzura zilnică și contracarând efectele stresului.

O expirație prelungită încetinește întotdeauna ritmul cardiac și semnalează sistemului nervos că este timpul pentru calmare. Atunci când rămânem blocați în lupta sau fugi, corpul deviază resursele de la funcții precum digestia, canalizând sângele către mușchi

Înainte de exercițiile de respirație, antrenorul de respirație transformațională Rob Rea își încurajează clienții să stăpânească o practică simplă, dar surprinzător de dificilă, de a sta nemișcați, în tăcere, timp de cinci minute pe zi. „Sună ușor, dar cu o durată de atenție în jurul a opt secunde, este mai dificil ca niciodată”, explică specialistul.

Ciocolata neagră

Tipul potrivit de ciocolata poate fi benefic pentru sănătatea intestinală. „Ciocolata neagră - făcută din cel puțin 75% cacao - este bogată în compuși vegetali puternici numiți polifenoli, care hrănesc microbii buni și acționează ca antioxidanți în intestin”, spune dr. Federica Amati, nutriționist.

Gargara

Nervul vag, care conectează creierul la o serie de organe diferite, inclusiv intestinul, pleacă de la trunchiul cerebral, prin gât și ajunge până la abdomen. Potrivit lui Leeming, este una dintre cele mai directe modalități prin care intestinul poate comunica cu creierul, iar numite bacterii benefice produc neurotransmițători care stimulează receptorii.

Cercetările sugerează că persoanele cu nivelul de activitate al nervului vag mai ridicat tind să aibă microbiom intestinal mai divers și mai echilibrat. Deși sunt necesare mai multe date, stimularea nervului vag în anumite contexte medicale s-a dovedit a influența mișcarea alimentelor prin sistemul digestiv și a îmbunătăți echilibrul microbian, controlul inflamației și funcția imunitară, iar gargara este o tehnică simplă de stimularea mecanică a mușchilor gâtului activează căile vagale”, sfătuiește. Cântatul și râsul creează, de asemenea, vibrații benefice și schimbări emoționale despre care se crede că au efecte benefice

Alte practici simple includ fredonarea sau masajul părților laterale ale gâtului, în special în jurul mușchiului sternocleidomastoidian de ambele părți.

Câinii

Persoanele cu care locuim, fie că sunt familie, prieteni sau colegi de apartament, ne pot influența sănătatea intestinală, iar același lucru este valabil și pentru animale. Astfel, cei care au animale de companie sunt mai predispuși să aibă microbiom intestinal divers. De ce? Pentru că facem schimb în mod natural de bacterii cu cei din imediata apropiere.

Studiile arată că expunerea în copilărie la animale de companie blănoase, cum ar fi pisicile și câinii, atât înainte, cât și în primele luni după naștere, poate îmbogăți microbiomul intestinal cu bacterii benefice, legate de un risc redus de alergii, precum și de rate mai mici de obezitate.

La adulții de peste 65 de ani, s-a demonstrat că tovărășia canină crește populațiile de bacterii benefice, suprimând simultan tulpinile dăunătoare.