Scandalul „Blindatelor”. Cum a ajuns un contract de 3 miliarde € cu dedicație pentru Rheinmetall, deși prețul a sărit cu 30%

România se confruntă cu tot mai multe acuzații privind un rezultat prestabilit în cadrul programului de vehicule de luptă pentru infanterie, în valoare de 3 miliarde de euro, pe care l-a acordat către germanii de la Rheinmetall.

România, acuzată că ar favoriza Rheinmetall. Foto arhivă

România ar fi favorizat achiziția de echipamente militare prin mecanismul SAFE de la anumite companii, astfel încât acestea să beneficieze de fondurile europene, scrie Defence Industry Europe.

Potrivit publicației, ministrul Apărării din România, Radu Miruță, ar fi declarat că contractul IFV va merge la Rheinmetall indiferent de negocieri, în ciuda rapoartelor privind o creștere propusă a prețului care depășește 30%. Criticii susțin că mecanismul SAFE și accesul limitat la informațiile solicitate (RFI) slăbesc integritatea competitivă și reduc puterea de negociere a României. Având în vedere că producția Lynx este concentrată în Ungaria, apar tot mai multe întrebări cu privire la faptul dacă România va înregistra randamente industriale sau economice semnificative.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România a indicat că programul de vehicule de luptă pentru infanterie (MLI), în valoare de 3 miliarde de euro, urmează să fie atribuit companiei germane Rheinmetall, în ciuda controverselor privind o creștere propusă a prețurilor de 30% sau mai mult.

Conform mai multor surse bine informate, scrie publicația, ministrul Apărării, Radu Miruță, a recunoscut înțelegerea din culise în timpul unei recente sesiuni de întrebări și răspunsuri cu jurnaliștii. Remarcile au venit chiar și după ce a criticat public furnizorii care propun creșteri de prețuri de peste 30% și a insistat că România nu va ceda.

„Programul MLI va merge către Rheinmetall”, a declarat ministrul, când a fost întrebat dacă și alți furnizori vor fi invitați să trimită propuneri în cazul în care negocierile de preț cu furnizorii preferați nu vor avea succes.

În ceea ce privește programul IFV, Rheinmetall este singura companie care a primit Cererea de informații (RFI) din partea guvernului român, în timp ce alți potențiali concurenți nu au fost invitați să participe la același proces.

Sursele citate de Defence Industry Europe spun că, în aceste condiții, Rheinmetall a căutat să reducă numărul de vehicule intermediare (IFV) din program, în loc să ofere reduceri semnificative de prețuri, transferând efectiv povara asupra guvernului român în timpul negocierilor.

Această evoluție întărește și mai mult îngrijorările conform cărora programele majore de achiziții în domeniul apărării nu au fost desfășurate în condiții de concurență echitabile, ci mai degrabă implementate în conformitate cu ceea ce pare a fi un rezultat convenit politic - compromițând transparența și concurența loială în cadrul unuia dintre cele mai importante programe de achiziții în domeniul apărării ale României.

Observatorii din domeniul apărării își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că acest cadru de achiziții publice în domeniul apărării, finanțat prin SAFE, al României, este utilizat într-un mod care limitează concurența și subminează responsabilitatea.

Fiind unul dintre cele mai mari eforturi de modernizare a teritoriului depuse de România în ultimele decenii, programul MLI își propune să livreze 298 de vehicule de luptă pentru infanterie, înlocuind platformele sovietice învechite cu sisteme avansate, la standarde NATO. Dincolo de capabilități, programul are implicații industriale și economice substanțiale. Se așteaptă ca acesta să stimuleze producția locală, transferul de tehnologie și integrarea pe termen lung în baza industrială de apărare a României - făcând din transparența și concurența loială nu doar o problemă de achiziții publice, ci o chestiune de interes economic național.

În acest context, platforma Lynx a Rheinmetall – produsă în principal la centrul său de producție din Ungaria – ridică limitări inerente privind posibilitatea creării de valoare industrială semnificativă în România.

Practicile neloiale de achiziții publice în domeniul apărării sunt analizate

Preocupări similare au apărut și în cadrul altor programe de achiziții finanțate prin SAFE, inclusiv în inițiativa de achiziție individuală de arme la standardele NATO a României.

Surse din industrie indică faptul că mai mulți furnizori calificați - inclusiv FN Herstal, CZ Group, Beretta, Heckler & Koch și SIG Sauer - au fost asociați programului, mai scrie publicația.

Cu toate acestea, rapoartele sugerează că specificațiile tehnice detaliate și solicitările oficiale de ofertă au fost în cele din urmă partajate cu o singură companie.

Acest lucru ridică nu doar îngrijorări cu privire la echitate, ci și potențiale riscuri procedurale și juridice. Conform ordonanței de implementare a SAFE din România, autoritățile sunt obligate să emită solicitări de informații (RFI) tuturor furnizorilor calificați identificați și să efectueze o evaluare comparativă bazată pe criterii transparente, inclusiv termenele de livrare și prețul.

O abordare selectivă — în care un singur furnizor primește specificații complete și este invitat să prezinte o ofertă detaliată — ar putea fi considerată incompatibilă cu aceste cerințe, subminând potențial atât integritatea procesului de evaluare, cât și poziția juridică a guvernului în cazul unor contestații din partea ofertanților excluși.

Pentru cine se schimbă regulile?

Introdus inițial ca un mecanism de urgență pentru accelerarea achizițiilor în domeniul apărării, cadrul SAFE din România a fost oficializat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 62/2025. Sistemul a fost conceput pentru a permite achiziții rapide prin proceduri simplificate și coordonare centralizată condusă de Cancelaria Prim-ministrului.

Cu toate acestea, cadrul stabilește și garanții clare pentru menținerea concurenței. Atunci când sunt identificați mai mulți furnizori, autoritățile sunt obligate să emită cereri de ofertă (RFI) tuturor candidaților calificați și să efectueze o evaluare structurată bazată pe termenele de livrare și preț.

Evoluțiile recente și amendamentele propuse riscă să slăbească aceste garanții. Desemnarea timpurie a furnizorilor preferați, cadrele de cooperare interprogram și ajustările ulterioare atribuirii - inclusiv creșterile de prețuri combinate cu cantități reduse - ar putea permite ca rezultatele să fie modelate în avans, mai degrabă decât determinate prin concurență deschisă.

În paralel, o mai mare flexibilitate în cerințele de localizare - cum ar fi agregarea angajamentelor în cadrul programelor - ar putea permite furnizorilor să îndeplinească obiectivele pe hârtie, limitând în același timp participarea industrială semnificativă la nivel de proiect.

Acest lucru riscă să dilueze unul dintre obiectivele principale ale SAFE: consolidarea bazei industriale de apărare a Europei printr-o participare largă, în loc să concentreze beneficiile într-un grup limitat de furnizori consacrați.

În loc să stimuleze o dezvoltare industrială echilibrată, o astfel de abordare ar putea duce la o localizare selectivă, unde câștigurile economice sunt concentrate în afara României, în ciuda investițiilor publice semnificative.

„Ceea ce așteaptă cetățenii români includ locuri de muncă locale, investiții industriale și transfer de tehnologie pentru a consolida economia națională”, a declarat fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Pascu.

„Asigurarea unei concurențe loiale și deschise este esențială pentru maximizarea interesului național. Chiar și atunci când furnizorii provin din afara Uniunii Europene, cei care îndeplinesc criteriile SAFE ar trebui să aibă oportunitatea de a concura și de a fi evaluați în mod egal ”, a spus Pascu, conform sursei citate.

Radu Miruţă: Nu voi dispune semnarea unui contract cu 30% mai scump

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat pe 2 aprilie că anumite firme, interesate de contracte cu Armata prin programul SAFE, au crescut prețurile anunțate anterior. Miruță spune că, dacă nu vor accepta prețul discutat inițial se va adresa CSAT.

Radu Miruță a mai spus că instrumentul SAFE are scopul de a realiza plăți printr-o metodă mai avantajoasă pentru statul român.

„Ce s-a întâmplat în Polonia, este pentru că Polonia poate să se împrumute pe piața liberă în aceleași condiții financiare precum banii care sunt din SAFE. România s-ar împrumuta de două sau acum probabil de vreo trei ori mai scump. Așadar este un avantaj pentru România. Dar eu când sunt la Ministerul Apărării nu voi dispune semnarea unui contract cu 30% mai scump, indiferent ce s-ar întâmpla în astfel de situații”, a precizat Miruță.

Ministrul a declarat că a notificat Cancelaria prim-ministrului și toate entitățile din grupul de lucru pentru a comunica companiilor că nu există varianta să de a cumpăra mai scump.

„Ori acceptă la prețul discutat inițial, preț care se regăsește din verificarea ofertelor din piață la cel mai granular nivel. Ori, dacă nu vom face din nou o ședință de CSAT, vom propune entităților din România cu putere decizională pentru astfel de achizitii și de investiții să schimbăm cadrul căreia ne adresăm. Armata Română nu cumpără cum vor firmele și Armata Română nu cumpără până când grupul de lucru, Cancelaria primului ministru și Ministerul Economiei nu menționează că s-au îndeplinit toate condițiile pentru a se produce în România ”, a mai spus ministrul Apărării.