Sistemul educațional finlandez este considerat cel mai bun din lume. Reformat acum mai bine de patru decenii, acesta se bazează pe șase fundamente cheie care pun în prim plan elevul și integrarea cu succes a acestuia în societate. Total diferite de sistemul educațional românesc.

Sistemul educațional finlandez este renumit în toată lumea pentru echitate, calitate și abordarea centrată pe elev. Pe scurt, este considerat cel mai bun sistem de învățământ din lume, lucru demonstrat de statistici, indici de performanță și studii. Succesul sistemului de învățământ finlandez a fost demonstrat la nivel internațional după anul 2000, datorită primelor rezultate ale Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA). Acest program presupune un test standardizat aplicat elevilor de 15 ani, în peste 40 de locuri din întreaga lume. Conform testărilor PISA din anul 2 000, elevii finlandezi era cei mai buni din lume la citit.

Mulți dintre ei, la 15 ani, aveau deja un bagaj cosistent de lecturi. În 2003, aceleași teste PISA indicau faptul că elevii finlandezi erau deja și cei mai buni la matematică. În 2006, erau în top (dintr-un eșalon de 57 de țări) la științe. În 2009, pe baza unor teste extinse la aproape întreg globul, elevii finlandezi s-au clasat pe locul doi la științe, pe locul trei la citire și pe locul șase la matematică. Au depășit, cu mult, țări cu sisteme de învățământ care valorizau excesiv performanța școlară a elevilor, cu profesori severi și un nivel ridicat de teme pentru acasă. Inclusiv România. Și asta în condițiile în care elevii finlandezi aproape nu au deloc teme pentru acasă, nu sunt supuși la evaluări standardizate și stresante iar școala este un mediu prietenos cu o predare lejeră.

„Sunt încă surprinsă, nu mi-am dat seama că suntem atât de buni”, mărturisește Arjariita Heikkinen, directoarea unei școli generale din Helsinki pentru „Smithsonian Magazine”. Sunt specialiști care spun că secretul sistemul educațional finlandez stă chiar în cele șase principii cheie după care se ghidează.

Elevi pregătiți pentru viață

Maria Muuri este o finlandeză care cunoaște foarte bine sistemul lor educațional. A fost profesoară, directoare de școală, dar este și o autoare foarte cunoscută în domeniul educațional. Maria Muuri este un adevărat pionier în domeniul tehnologiilor educaționale din Finlanda. Specialistul finlandez spun că totul începe cu competențele transversale. Adică competențele pe care statul finlandez le consideră importante în educația unui copil. Prin intermediul lor, școlile finlandeze îi învață pe copii mai ales lucruri practice, care să-i ajute în viața reală dar și să-și construiască un viitor adaptat lumii din care fac parte.

„Abilitățile transversale se referă la modalitățile prin care îi ajuți pe copii să învețe, la competențele culturale, la interacțiunea în societatea dar și la autoexprimare. Aceste abilități se concentrează pe îngrijirea personală și gestionarea vieții de zi cu zi. Dar se axează și pe competențele tehnologice care-i pregătesc pentru viața profesională. Se pune, de asemenea, accent pe dezvoltarea abilităților active de care elevii vor avea nevoie pentru tot restul vieții, cum ar fi antreprenoriatul, participarea, implicarea și crearea unui viitor sustenabil”, spune Maria Muuri, într-un articol pe site-ul educațional edsurge.com.

Practic, fiecare municipalitate are libertatea de a alege împreună cu profesorii, de multe ori și cu părinții și elevii, care vor fi obiectivele educaționale cele mai potrivite pentru următoarea perioadă. Tocmai ca elevii să fie în pas cu noile tehnologii dar în același timp să dobândească toate abilitățile de bază, de care vor avea nevoie mai târziu. „O societate în schimbare necesită din ce în ce mai multe abilități și competențe transversale, așa că profesorii din fiecare materie le promovează. Când eram profesor, făceam acest lucru atribuind sarcini foarte deschise elevilor, cu ideea că probabil vor exista mai multe răspunsuri corecte”, adaugă Maria Muuri în același articol.

O temă diferită în fiecare an

În școlile finlandeze, în fiecare an este abordată o temă diferită sau un proiect care trebuie dus la bun sfârșit de întreaga unitate de învățământ. De obicei această temă sau acest proiect anul îmbină conținutul diferitelor discipline și abordează tema selectată din perspectiva mai multor discipline. „Acestea se numesc module de învățare multidisciplinară. Școlile planifică și implementează modulele de învățare multidisciplinară, iar subiectele și durata pot varia în funcție de nevoile și interesele locale. Elevii participă la planificarea modulelor, iar profesorii se asigură că, pe parcursul acestui proces, elevi din diferite niveluri de clasă lucrează împreună”, adaugă specialistul finlandez. În acest fel, elevii sunt nevoiți să colaboreze eficient.

Fiecare elev contează

„Elevii sunt cu toții indivizi diferiți, așa că nu putem preda tuturor în același mod. Profesorii trebuie să își diferențieze lecțiile, ceea ce înseamnă că există de obicei cel puțin cinci niveluri diferite de sarcini în aceeași clasă, în același timp”, spune Maria Muuri. Pe scurt, în Finlanda învățarea centrată pe elev chiar se aplică. Spre deosebire de sistemul educațional românesc cu obiective standardizate și materii la fel, în Finlanda fiecărui elev are propriile obiective specifice.

Acestea sunt trasate de profesor împreună cu elevul și părinții. Fiecare elev are sarcinile sale specifice, în funcție de nivelul la care este dar și de posibilități. Nu este exclus, catalogat, umilit. Elevii din medii sociale și culturale diferite sunt ajutați să lucreze împreună. În plus, în Finlanda profesorii acordă atenție individuală elevilor cu probleme sau cu progres școlar greoi. Tocmai pentru ca acest lucru să fie posibil, în Finlanda sunt mai puțini elevi în clasă decât în școlile românești. Adică nu vorbim de clase cu 20-30 de elevi. Profesorii petrec mai puțin timp la școală, sunt plătiți la fel de bine ca medicii, dar au responsabilitatea de a se ocupa de fiecare elev.

Un învățământ și examene stresante

În timp ce multe sisteme educaționale din Europa, inclusiv cel din România aplică teste standardizate pentru evaluarea competențelor și pun accent pe competiție în rândul elevilor, în Finlanda fiecare elev este evaluat treptat, de profesor, pe baza obiectivelor individuale trasate, în funcție de nivelul acestuia. Este o evaluare care promovează învățarea. Progresul de învățare al elevului este furnizat, frecvent, părinților, cu soluții și sfaturi remediale. Există un singur examen național în Finlanda, echivalent cu Bacalaureatul românesc.

Acesta se dă la finele claselor de liceu. Sistemul finlandez presupune un ciclu de nouă ani de școală obligatorie, numită primară, urmat de un ciclu secundar de trei ani. După aceea elevii aleg dacă merg pe filiere tehnologice (în general meserii) sau la universitate. În sistemul finlandez nu este încurajată concurența ci mai degrabă colaborarea între elevi pentru rezolvarea diferitelor sarcini. Elevii au note dar modul de învățare, evaluare, predare este relaxant. Elevii au de la trei ore (clasele mici) până la șase ore pe zi (cei de liceu) cu pauze dese pentru relaxare și socializare. La școală, elevii primesc masă gratuit.

Teme puține pentru acasă, părerea elevilor contează

O parte importantă a sistemul educațional finlandez este implicarea elevilor în procesul de învățare. Din punctul de vedere al sistemului educațional finlandez, profesorii trebuie să vorbească mai puțin și să-i lase pe elevi să se exprime mai mult. Profesorii facilitează predarea, dau teme de discuție și moderează, dar elevii stabilesc obiective, reflectează și rezolvă probleme din viața reală. De altfel, întreaga programă este bazată și pe exemple din viața reală. Pentru a stimula curiozitatea elevilor și a-i ajuta să învețe mai bine, orele au loc de multe ori în medii neconvenționale. Adică în curtea școlii, în pădure, la bibliotecă sau chiar în centre comerciale. Elevii au foarte puține teme acasă. Adică, teme care necesită maxim o jumătate de oră pentru rezolvare.

Un sistem bazat pe echitate, investiții și profesori bine pregătiți

În Finlanda nu oricine ajunge profesor. După studiile universitare, fiecare aspirant la postul de profesor trebuie să facă un master și mai apoi să-și dovedească aptitudinile. Doar cei mai buni sunt selectați în sistemul public de învățământ. Și sunt foarte bine plătiți, în comparație cu profesorii din România, de exemplu. Un profesor finlandez, de la o școală publică câștigă și 4 300 de euro pe lună. În plus statul investește mult în sistemul public de învățământ. Agenția Națională Finlandeză pentru Educație investește mereu în instrumente noi pentru sprijinirea procesului educațional. De exemplu, elevii finlandezi beneficiază de realitate augmentată în procesul de predare-învățare.

Poate cel mai important lucru la sistemul educațional finlandez este echitatea. În această țară nu există școli bune și școli proaste. Toate școlile oferă același standard educațional. Se merge pe principiul că toate comunitățile au nevoie de învățământ de calitate, pe care statul trebuie să-l ofere. Nu există școli de elită și școli marginale. Conform unui sondaj al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), diferențele dintre elevii finlandezi, ca nivel de pregătire școlară, este cel mai mic din întreaga lume. Adică orice copil finlandez, fie că este de la sat sau de la oraș, beneficiază de aceeași educație. „Egalitatea este cel mai important cuvânt în educația finlandeză. Toate partidele politice de dreapta și de stânga sunt de acord în această privință”, a declarat Olli Luukkainen, președintele puternicului sindicat al profesorilor din Finlanda, pentru Smithsonian Magazine. Nouăzeci și trei la sută dintre finlandezi absolvă licee teoretice sau vocaționale, iar 66% merg la facultate. Este cea mai mare rată din Uniunea Europeană.