Secretul din Puglia: cum rezistă o pâine până la un an fără să mucegăiască
Originară din regiunea italiană Puglia, situată între Marea Adriatică și Marea Ionică, friselle se deosebește imediat de pâinea de zi cu zi prin forma sa de inel și prin consistența mult mai dură. Secretul longevității sale constă într-o tehnică veche de aproximativ 2.000 de ani: dubla coacere, un procedeu prin care apa este eliminată aproape complet din aluat.
Metoda dublei coaceri și regulile de păstrare
Meșteșugul preparării acestei pâini a fost transmis din generație în generație în localitățile din Puglia. Într-un interviu acordat BBC , Gianfranco Parisi – al cărui bunic a deținut o brutărie cu cuptor pe lemne în San Pietro Vernotico, lângă Brindisi – a detaliat etapele rețetei autentice. Aluatul, îmbogățit cu puțină maia pentru un plus de aromă, este modelat în inele și introdus în cuptor pentru circa 40 de minute.
După prima coacere, inelele de pâine sunt scoase din cuptor, tăiate în două cu o sârmă răsucită și puse din nou la copt pentru încă aproximativ o oră și jumătate. Această a doua etapă elimină aproape toată umiditatea și face ca pâinea să devină foarte tare. În absența apei care favorizează în mod obișnuit dezvoltarea mucegaiului la pâinea clasică, friselle se păstrează fără să se strice luni la rând.
Condițiile de depozitare joacă, la rândul lor, un rol esențial. Rosaria Canoci, care prepară această specialitate într-o brutărie tradițională din satul Lendinuso, precizează că pâinea rezistă până la un an dacă este păstrată într-un ambalaj închis ermetic, într-un loc uscat și întunecos. Dacă odinioară localnicii înșirau inelele pe sfori și le agățau pentru a le feri de insecte și umezeală, în prezent produsul este ambalat în pungi și așezat pe rafturi.
De la provizia marinarilor antici la masa de vară
Datorită tradiției maritime îndelungate a regiunii Puglia, friselle a devenit un aliment indispensabil pentru marinarii care porneau în călătorii lungi pe mare și aveau nevoie de provizii rezistente. Istoricul gastronomic Flavia Giordano, autoarea volumului „Puglia: A Cooking Journey Through a Land and Its Unique Ingredients”, leagă originea acestui produs de practicile din Antichitate, amintind că Pliniu cel Bătrân descria încă din secolul I d.Hr. așa-numita panis nauticus, o pâine dublu coaptă destinată navigatorilor.
„Această pâine coaptă de două ori era esențială pentru supraviețuirea în timpul călătoriilor lungi pe mare. Mai târziu, a devenit un aliment de bază pentru cruciați, pelerini și exploratorii care traversau porturile din Puglia în drum spre Țara Sfântă”, explică Flavia Giordano.
În zilele noastre, italienii apelează la friselle mai ales în perioadele călduroase, când vor să pregătească rapid o masă. Modul tradițional de consum a rămas simplu: pâinea se înmoaie pentru scurt timp în apă, apoi se acoperă cu roșii proaspete, ulei de măsline, oregano sau alte ingrediente și condimente. În alte regiuni ale sudului Italiei, obiceiurile diferă – în Sicilia, de exemplu, este înmuiată în lapte și servită la micul dejun.
Revenirea orzului și reinterpretările din restaurante
De-a lungul timpului, cerealele folosite la prepararea friselle au reflectat și evoluția nivelului de trai. Varianta din orz, considerată în trecut hrana oamenilor săraci, a pierdut teren în anii 1960 în fața pâinii din grâu, pe care localnicii o asociau cu bunăstarea. „Oamenii ieșeau dintr-o perioadă de sărăcie, în care fuseseră nevoiți să mănânce orice, și își doreau să mănânce mai bine, asemenea celor bogați. Grâul este mai moale și mai rafinat”, povestește Gianfranco Parisi.
În prezent, preferințele s-au schimbat din nou. Sortimentul din orz este apreciat ca o alternativă mai consistentă la cel din grâu dur, iar brutăriile din Puglia pregătesc și variante din alac sau cereale integrale, unele aromatizate cu ardei iute ori semințe de fenicul. Preparatul a pătruns și în bucătăriile restaurantelor: într-un local din Lecce, bucătarul Francesco Paladino sfărâmă pâinea, o amestecă cu sos de roșii și îi reconstituie forma, adăugând apoi roșii proaspete, prosciutto și anghinare.
Explorează subiectele:


