Negocierile dintre formațiunile politice pro-europene intră într-o săptămână decisivă. Prima schiță a măsurilor fiscale pentru reducerea deficitului bugetar odată agreată lasă loc discuțiilor pe ministere și funcții pentru formarea guvernului. Liderii nu reușesc însă să ajungă la un consens, iar timpul este însă unul extrem de limitat. Procedurile pentru instalarea noului cabinet guvernamental vor trebui făcute la foc automat.

UPDATE: Liderii partidelor nu se înțeleg pe pachetul de măsuri fiscale

Prima ședință a partidelor pro-europene de săptămâna asta s-a încheiat fără consens pe nicio măsură fiscală. Negocierile alături de președintele Nicușor Dan au durat 3 ore, dar liderii nu au reușit să ajungă la o formulă agreată.

Discuțiile vor continua marți, 10 iunie, la Cotroceni, fără președintele Nicușor Dan, care are programată prima vizită în Republica Moldova.

***

Președintele Nicușor Dan a chemat partidele pro-europene PNL, PSD, USR, UDMR și reprezentanții minorităților din Parlament la noi consultări, luni, 9 mai, de la 17.00, pentru a finaliza prima schiță a planului de măsuri fiscale care ar trebui să reducă deficitul bugetar.

Timpul este limitat, iar odată agreată lista, partidele participante trebuie să ducă negocieri la foc automat pentru schițarea efectivă a Executivului, adică împărțirea ministerelor și propunerea celor care vor coordona portofoliile.

Măsurile de pe lista întocmită de partide

Măsurile propuse trebuie acceptate de toate formațiunile propuse. Lista cuprinde însă și măsuri care aprind spiritele între formațiuni. Surse din conducerea formațiunilor politice au explicat pentru „Adevărul” că cea mai dezagreată măsură, cu care aproape niciun partid nu este de acord este creșterea TVA, pentru că, deși pe termen scurt ar aduce mai mulți bani la buget, pe termen lung ar duce la creșterea inflației și scăderea puterii de cumpărare.

O măsură care încinge spriritele este cea referitoare la taxarea transferurilor bancare. Discuțiile din spațiul public privesc mai exact paternitatea acesteia, pe care liberalii o aruncă public pe umerii UDMR, însă Uniunea neagă și spune că este, de fapt, produsul inițiativei mai multor partide participante la discuții.

PSD nu are însă probleme cu paternitatea taxei de solidaritate și nici cea referitoare la renunțarea la cota unică de impozitare, măsură care rămâne dezagreabilă pentru liberali.

Măsurile preferate ar fi însă cele cu un impact scăzut, care să nu fie resimțite ca o povară la nivelul populației, iar pentru reducerea cheltuielilor statului pentru obținerea celor 30 de miliarde de lei la buget sunt luate în calcul comasări de instituții, tăieri de cheltuieli inutile și renunțări la sinecuri.

Cine pleacă și cine vine

În spațiul public au apărut deja și planurile partidelor privind ministerele și numele pe care ar putea să le conțină viitorul Executiv. Însă, potrivit informațiilor „Adevărul”, nici împărțirea ministerelor și nici numele propuse nu sunt încă agreate.

O parte din reprezentanții actualului Guvern s-ar putea regăsi pe alte locuri sau chiar in aceeași funcție. Este situația vicepremierului Marian Neacșu, care ar putea ajunge la portofoliul Transporturilor. O altă variantă este trecerea actualului șef al Camerei, Ciprian Șeban, în conducerea ministerului. PSD a pus ochii și pe Ministerul Dezvoltării. UDMR vrea să își păstreze însă actualele portofolii, cel al Dezvoltării și cel al Finanțelor. De partea cealaltă liberalii vor să ia Ministerul Apărării de la PSD, iar USR a pus ochii Transporturi și mai țintește Justiția și Externele.

Printre numele care ar urma să se regăsească în viitorul Guvern sunt Cătălin Predoiu, Daniel David, Cseke Atilla, Marcel Boloș, Florin Barbu sau Bogdan Ivan.

Guvern pe repede-înainte

Timpul de negociere pentru ministere și numele care vor fi la conducerea portofoliilor este unul foarte scurt. Pe 20 iunie este termenul care prevede încetarea mandatului premierului interimar. Validarea noului Executiv în Parlament trebuie să treacă nu numai prin votul de încredere într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, ci și printr-o serie de audieri ale miniștrilor propuși în comisiile de specialitate.

Odată semnat decretul de numire al premierului desemnat să formeze Guvernul, termenul este de 10 zile. Calendarul arată că el va avea însă mult mai puțin timp la dispoziție dacă nu va fi numit marți, pe 10 iunie. Potrivit informațiilor „Adevărul”, odată agreat planul de măsuri fiscale, desemnarea premierului ar trebui să fie făcută săptămâna aceasta, însă procedurile din Parlament se vor desfășura cel mai probabil abia în primele trei zile din săptămâna 16-22 iunie. Astfel, luni, marți și miercuri ar urma să fie organizate audierile și votul în plen la foc automat.