Şeful diplomaţiei germane a vizitat Israelul şi Iordania, unde a comunicat îngrijorarea sa faţă de planul de anexare a Cisiordaniei
Ministrul german de externe Heiko Maas, care a efectuat miercuri o vizită la Ierusalim şi Amman, şi-a exprimat "serioasa îngrijorare" în legătură cu planul israelian de anexare a unei părţi din Cisiordania ocupată, poziţie ce reflectă preocupările reale ale Uniunii Europene, informează AFP şi dpa.
Într-o conferinţă de presă la Ierusalim alături de omologul său israelian Gabi Ashkenazi, ministrul german a declarat că i-a împărtăşit acestuia "poziţia germană şi îngrijorările serioase (...) cu privire la posibilele consecinţe" ale controversatului proiect.
"Credem, la fel ca Uniunea Europeană, că anexarea este incompatibilă cu dreptul internaţional" a adăugat el, apelând la reluarea negocierilor dintre israelieni şi palestinieni şi amintind susţinerea Berlinului pentru soluţia celor două state.
Vizita lui Maas, a cărui ţară preia preşedinţia UE la 1 iulie, este prima a unui demnitar străin după instalarea unui guvern de uniune în Israel la jumătatea lunii mai. Pe 1 iulie, executivul israelian ar urma să îşi prezinte strategia de punere în practică a planului administraţiei americane pentru Orientul Mijlociu.
Anunţat la sfârşitul lunii ianuarie la Washington, acest proiect prevede anexarea de către Israel a aşezărilor sale şi a văii Iordaniei din Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de Israel de mai bine de 50 de ani, precum şi crearea unui stat palestinian pe un teritoriu redus.
Dacă statul ebraic ar anexa aşezările din Cisiordania unde locuiesc 450.000 de colonişti evrei alături de peste 2.7 milioane de palestinieni, ce vor face atunci statele europene? Vor impune sancţiuni Israelului? Vor recunoaşte un stat palestinian independent? se întreabă France Presse.
UE, care se opune deschis planului, a cerut Israelului să renunţe la anexare, dar nu a menţionat posibile represalii.
"Nu am mult apreciere pentru o politică care consistă în ameninţări în condiţiile în care nu a fost luată încă nicio decizie" de către Israel, a spus Maas.
La rândul său, Parisul a făcut apel "la abţinerea de la orice măsură unilaterală susceptibilă să împiedice reluarea negocierilor".
Organizaţia pentru cooperare islamică a denunţat "o escaladare serioasă" din partea Israelului.
Planul american va fi "urmat într-o manieră responsabilă, în deplină coordonare" cu Washingtonul, menţinând în acelaşi timp "interesele strategice" şi acordurile de pace care leagă Israelul, a asigurat Gabi Ashkenazi.
Israelul încearcă să evite o reacţie prea puternică din partea europenilor deoarece, dacă Washingtonul este primul aliat diplomatic al statului evreu, Bruxelles-ul este primul său partener comercial.
Anexarea s-a aflat, de asemenea, pe agenda întâlnirii ministrului german de externe cu premierul israelian Benjamin Netanyahu şi cu ministrul apărării Benny Gantz.
Potrivit biroului premierului israelian, Netanyahu i-a comunicat lui Maas că orice "plan realist trebuie să recunoască aşezările israeliene".
De la Ierusalim, Maas s-a deplasat la Amman, unde a discutat în cadrul unei conferinţe video cu premierul palestinian Mohammed Shtayyeh şi s-a întâlnit cu omologul său iordanian Ayman Safadi.
"Ca vecin, Iordania este afectată în modul cel mai direct de aceste evoluţii, mai mult decât oricare altă ţară", a spus Maas.
Orice "demers unilateral" nu ne poate "aduce mai aproape" de o soluţie cu două state negociată, ar afecta stabilitatea regională şi ar avea "un potenţial foarte mare de escaladare".
La rândul său, ministrul iordanian a considerat că este "imperativă (...) oprirea anexării, deoarece este o cale către instituţionalizarea apartheidului în Palestina şi nu este o reţetă pentru pace". El a avertizat că anexarea "nu se va face fără un răspuns din partea Iordaniei".
Prim-ministrul Shtayyeh a declarat marţi că doreşte ca "Israelul să simtă presiunea internaţională". El a anunţat o "contra-propunere" la planul american înaintat Cvartetului (UE, ONU, Rusia şi SUA). Acest text prevede în special crearea unui "stat palestinian suveran, independent şi demilitarizat".
În prima sa vizită în afara Europei după pandemia COVID-19, ministrul german de externe Heiko Maas a discutat cu interlocutorii săi israelieni şi despre dosarul iranian şi Hezbollahul libanez.
Statul evreu doreşte ca orice ajutor internaţional acordat Libanului, care se confruntă cu o criză economică gravă, să fie însoţit de reforme care să reducă influenţa Hezbollahului, au declarat pentru AFP surse israeliene.
În ceea ce priveşte Iranul, Israel îi invită pe europeni să urmeze Washingtonul prin reintroducerii unor "sancţiuni copleşitoare" la adresa regimului de la Teheran.
Germania este unul din semnatarii europeni, alături de Franţa şi Marea Britanie, a acordului nuclear iranian din care Washingtonul s-a retras unilateral în 2018. Teheranul a început să se desprindă treptat din acest pact începând din mai 2019.
Miercuri, Maas a criticat apelurile Teheranului de distrugere a Israelului, "al cărui drept de a exista nu este negociabil". AGERPRES
