Sistemul educațional se află într-un mare impas, dat fiind că peste 50% dintre profesori vor ieși la pensie în următorii 10-15 ani, ceea ce agravează problemele deja existente în învățământ, atrag atenția specialiștii.

Potrivit experților, nivelul ridicat de îmbătrânire a corpului profesoral reflectă un adevărat fenomen social pe care întreaga economie îl va resimți în următorii 10-15 ani.

„Lipsa de cadre didactice bine pregătite, mai ales în zonele vulnerabile, va conduce la formarea unor generații de copii slab pregătite, care nu vor putea să se adapteze la cerințele din ce în ce mai competitive din piața muncii. Peste 50% dintre profesori vor ieși la pensie în următorii 10 ani, conform studiilor realizate de Oficiului European de Statistică Eurostat”, arată specialiștii Rethink România într-o amplă analiză privind sistemul educațional.

Potrivit acesteia, în învățământul tehnic și profesional nu există suficientă resursă umană calificată pentru activitățile de instruire practică.

„Actualul model de stabilire a calificărilor oferite copiilor nu asigură agilitate și corelare cu dezvoltarea tehnologiilor. Cei care se prezintă la titularizare preferă catedrele de profesori care implică predare teoretică, în detrimentul celor care presupun activitatea de instruire practică. Această lipsă de personal calificat în domeniul tehnic reprezintă o problemă majoră și contribuie la deficitul de competitivitate din România”, se arată în analiză.

Problema accesului persoanelor calificate în sistemul de educație este una acută

Experții Rethink atrag atenția că „sistemul nostru educațional este însă încă traumatizat și, adesea, traumatizant, cu mici insule de coerență și performanță, dar și cu uriașe dezechilibre, iar responsabilitatea pentru această stare este una colectivă”.

În opinia acestora, problema accesului persoanelor calificate în sistemul de educație este una acută, pe fondul unui status quo caracterizat de îmbătrânirea corpului profesoral.

Între altele, experții atrag atenția că, în anul școlar 2021/2022 au predat în școlile din România 4.811 cadre didactice fără pregătire (2.4%), acestea reprezentând un bazin volatil în corpul didactic.

Potrivit datelor Oficiului European de Statistică Eurostat, din cei 47.414 de profesori din învățământul primar din România, mai mult de jumătate (28.376) aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani. 7734 dintre ei aveau vârsta între 55 și 64 de ani, iar 820 predau, cu toate că au trecut de 65 de ani. Situația urmează același tipar, cu profesori în vârstă, și în învățământul gimnazial și liceal.

„Criza de personal din sistemul de învățământ devine cu atât mai acută cu cât, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în anul școlar 2021-2022 au fost înscriși 3.495.800 de elevi şi studenţi, cu 1.200 de elevi mai mulți decât în anul şcolar/universitar precedent, 2020-2021, când populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,494,600 elevi şi studenţi. Este prima creștere de acest fel după 2014”, notează experții.

Cariera didactică ar trebui să fie în top 3 preferințe

ReThink Education, prin organizațiile membre și partenere, dar și prin experții implicați, subliniază că „în 10 ani, cariera didactică să se afle în top 3 preferințe pentru un absolvent de studii superioare”.

Pornind de la contextul legal, dar și de la recentele propuneri ale Ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, experții susțin reforme în următoarele domenii:

● salarizare și venituri: poziționare în grila națională cu start de la nivelul salariului mediu pe economie, salariu raportat la atingerea unor standarde prestabilite de calitate, venituri suplimentare pe baza unor indicatori de excelență și de incluziune;

● norma didactică: numărul de ore de predare/evaluare din norma didactică să fie cel puțin la nivelul mediei europene; activitățile asociate normei de muncă trebuie să se desfășoare în școală. Norma de predare poate fi redusă doar pentru profesorii care au încadrare în două sau mai multe unități de învățământ. Norma de muncă include timpul de transport pentru profesorii care fac naveta într-o localitate aflată la minimum 10 km de domiciliu. La întocmirea orarelor, unitățile de învățământ vor colabora pentru optimizarea, prioritară, planificărilor profesorilor care nu au catedră completă în aceeași u.i.p.

● pentru profesorii titulari, norma de muncă, respectiv cea de predare, se pot reduce până la jumătatea normei standard, în orice moment al carierei didactice. Etapele de reducere și/sau revenire la norma standard vor fi incluse în calendarul metodologiei de mobilitate;

● angajarea/revizuirea titularizării: promovarea examenului național de licențiere în cariera didactică prevăzut de Legea 198/2023 devine condiția necesară și suficientă pentru dreptul de a ocupa un post pe durată nedeterminată în sistemul public de învățământ, în orice moment al carierei profesionale și are valabilitate de 5 ani. Examenul de licențiere va conține obligatoriu testare și instrumente psihometrice ca re să valideze cerințe minime de îndeplinit pentru performarea rolului.

● Concursurile pentru ocuparea posturilor disponibile sunt organizate de unitățile de învățământ, individual sau în consortiu, sau prin agentii specializate de recrutare, inițial ca posturi pe perioadă determinată, pe modelul tenure-track;

● degrevarea profesorului de sarcini birocratice și administrative care nu au legătură directă cu învățarea;

● consecințe pentru lipsa de performanță (pierderea statutului de titular/angajat pe durată nedeterminată);

În plus, considerăm că e critic să acordăm o atenție sporită și următoarelor aspecte, pentru care vrem să colaborăm la dezvoltarea de propuneri tehnice și de soluții de tip transformational:

● siguranța și starea de bine: mecanisme pentru a susține sănătatea mintală și echilibrul emoțional într-o profesie atât de solicitantă; mecanisme pentru a proteja integritatea fizică, dreptul la imagine și la protecția vieții personale a cadrului didactic;

● apartenența la o comunitate profesională puternică și la culturi organizaționale sănătoase, de colaborare, cu valori trăite conștient: profesionalizarea managementului școlar; procese și proceduri care creează contextul necesar pentru dezbatere, învățare colaborativă, împărtășire de bune-practici, analiză de date și co-creare de soluții;

● managementul carierei și al performanței: opțiuni reale de evoluție în carieră, prin specializare pe trasee profesionale care oferă deschidere și spre alte potențiale roluri/cariere; structură de sprijin pentru integrarea în școală și pentru a experimenta succesul (onboarding, training on-the-job, sprijin mentoral cu feedback profesionist și coaching, acces și expunere la modele de bună practică și la experți, comunități de învățare și practică didactică); consecințe clare pentru lipsa de performanță; predictibilitate și claritate pe rol și pe atribuții .