Senatul cere anchetă parlamentară privind o posibilă întâlnire secretă Bolojan – Tănăsescu
Grupul parlamentar PACE - Întâi România a anunțat că, pe 17 august, va cere oficial Senatului constituirea unei comisii de anchetă. Solicitarea vine ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public despre o posibilă întrevedere între Ilie Bolojan, la acea dată premier, și Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României (CCR).
Ninel Peia, inițiatorul demersului. FOTO FB Ninel Peia
Această întâlnire ar fi avut loc pe 14 august, în incinta Parlamentului, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, conform surselor de presă.
În documentul care va fi înaintat Biroului Permanent al Senatului, inițiatorii subliniază necesitatea demersului pentru "verificarea împrejurărilor organizării și desfășurării întâlnirii" și pentru evaluarea eventualelor consecințe instituționale, a relatat News.ro . Solicitarea este susținută de semnăturile a peste o treime dintre senatori, respectând astfel Regulamentul Senatului.
Proiectul de hotărâre propune o comisie de anchetă formată din 13 membri, distribuiți proporțional cu structura politică a Senatului: 4 de la PSD, 3 de la AUR, 2 de la PNL, 2 de la USR, 1 de la PACE și 1 de la UDMR.
Printre obiectivele principale ale comisiei se numără stabilirea cu exactitate a datei, duratei și circumstanțelor întâlnirii, identificarea persoanei care a inițiat-o și a celor care au facilitat accesul în spațiile Parlamentului, precum și verificarea existenței unor comunicări oficiale între Guvern, Parlament și Curtea Constituțională. O atenție deosebită va fi acordată utilizării biroului oficial al președintelui Senatului pentru această întrevedere. Comisia va examina, de asemenea, dacă întâlnirea a avut un caracter oficial, politic sau privat și dacă au existat documente, invitații sau corespondențe care să o justifice. Se va analiza și dacă discuțiile au vizat cauze aflate pe rolul Curții Constituționale, însă fără a interfera cu procesul de deliberare al judecătorilor.
Senatorul Ninel Peia, inițiatorul acestei acțiuni, a declarat:
Constituirea acestei comisii nu reprezintă un atac împotriva unei instituții și nici împotriva unei persoane, ci o atribuție constituțională a Senatului în fața unei situații care poate afecta încrederea publică. Independența instituțiilor nu se apără prin secretizarea raporturilor dintre cei care le conduc, ci prin reguli clare și transparență.
Presa a relatat că întâlnirea dintre premierul Bolojan și președinta CCR ar fi fost secretă și nu a fost anunțată oficial. Au apărut speculații că discuțiile ar fi putut viza legea integrității, contestată la Curtea Constituțională de PNL, USR și de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Două prevederi introduse prin amendamente de PSD și AUR — cele referitoare la incompatibilitatea aleșilor locali și la declarațiile de avere ale partenerelor demnitarilor — se află în prezent în analiza CCR.
Într-un comunicat transmis sâmbătă, Curtea Constituțională a precizat că Simina Tănăsescu "respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal". Totuși, comunicatul CCR nu confirmă și nici nu infirmă dacă întâlnirea dintre Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan a avut loc.
CSM cere transparență maximă
În contextul acestor controverse, sesizările privind legea integrității urmează să fie dezbătute luni, 17 august, la Curtea Constituțională.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat duminică, 16 august, printr-un comunicat în care a subliniat că informațiile din spațiul public despre presupusa întâlnire "au generat întrebări legitime referitoare la contextul și obiectul acestei întrevederi".
CSM a adăugat că:
Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan. CSM subliniază că, în astfel de situații, răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică.
Consiliul Superior al Magistraturii a mai evidențiat că independența CCR nu se limitează doar la regulile instituționale, ci depinde esențial de conduita judecătorilor și de transparența Curții. Prin urmare, CCR are obligația de a oferi explicații clare atunci când apar suspiciuni legate de relații care ar putea compromite imparțialitatea sa. Această cerință este considerată cu atât mai importantă cu cât deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii pentru toate autoritățile și au un impact direct asupra întregului sistem judiciar, inclusiv asupra statutului și salarizării magistraților.
Explorează subiectele:
