„Sentimentul de superioritate al României față de Bulgaria este absolut penibil, nu are nicio justificare”
În ultimele decenii, unii români au privit de sus vecinii bulgari. Sentimentul și/sau complexul de superioritate a fost și este, mai degrabă, nejustificat, susține Radu Enache, analist politic și specialist în comunicare politică. În 2026, Bulgaria depășește România în multe clasamente europene.
Sentimentul de superioritate al românilor nu s-a justificat nici în trecut și nu se justifică nici în prezent, consideră analistul politic.
„Există o tradiție a desconsiderării bulgarilor în România, o chestiune care datează din a doua jumătate a sec. XIX. Să ne amintim de ce spunea Eminescu, de schițele lui Caragiale și să ne aducem aminte mai profund de faptul că România și Bulgaria au fost de la începutul sec. XIX în obediențe distincte față de niște puteri mari ale vremii. Aici, paradoxal, Rusia se exclude - chiar dacă de la final de sec. XVIII s-a dezvoltat panslavismul, o ideologie potrivit căreia Imperiul Țarist se considera responsabil de soarta popoarelor slave, pe care trebuia să le ‘elibereze’. Panslavismul nu a avut un suport real în situația de fapt în Bulgaria, Serbia și în alte populații slave din Balcani.
Aceste sentimente de superioritate nu le văd justificate, dincolo de argumentele propagandistice de la acea vreme. Sigur, noi am învățat și așa a fost, că în urma Războiului de Independență din 1877, România a devenit un stat independent, recunoscut de puterile internaționale. La Conferința de la Berlin, din 1878, s-a recunoscut și independența Bulgariei. Din acest punct de vedere nu a existat vreo departajare a celor două țări și nici nu înțeleg de ce ar fi trebuit să existe”, a declarat Enache, pentru ziare.com .
„Există cumva în discursul public o isterie cauzată de umilința de a fi ‘ultimii din Europa’”
De-a lungul timpului, diverși comunicatori au „vărsat” în spațiul public ideea că mulțumirea colectivă și/sau personală vine prin comparația cu „ultimii”, în fața cărora trebuie să fii „cu jumătate de pas în față”, o chestiune catalogată de către Enache drept „penibilă”.
„La acea vreme s-a făcut o propagandă în Europa că, vezi Doamne, suntem undeva mai sus decât ultima clasată. Acest sentiment s-a reluat acum în UE. Dar să ne amintim că, la admiterea în UE, România și Bulgaria au fost amânate încă trei ani, pentru 2007. Alte state din Est au fost admise în 2004.
Există cumva în discursul public o isterie cauzată de umilința de a fi ‘ultimii din Europa’. Oamenii care gândesc așa, cumva au impresia că niște strămoși, nu se știe care, au fost europeni și că noi, românii de astăzi, în urma unor vicisitudini pe care nu le explică nimeni, am ajuns la coada Europei, alături de bulgari. Cei care susțin asta mai spun că suntem la coada Europei, dar cu jumătate de pas în fața Bulgariei. Este absolut penibil. În momentul în care îți dorești ceva devii, faci eforturi să fii, față de ceea ce vrei să ajungi, nu în comparație cu altcineva”, a explicat analistul.
„Sentimentul de superioritate, o chestiune care apare și la alte popoare”
Sentimentul de superioritate transmis, resimțit și exprimat al unor popoare față de altele nu e prezent doar în România, avertizează Radu Enache.
„Am evocat foarte pe scurt un anumit sentiment de superioritate nejustificat al României față de Bulgaria. E o chestiune care apare și la alte popoare. Nu e legată de o caracteristică intrinsecă, esențialistă a poporului, ci e legată de discursul public și politic.
Dacă politicienii, guvernanții, elitele dau poporului sentimentul că respectivul poporul e mai breaz decât altele, atunci și cetățenii ascultă mai docil de guvernanții respectivi. Aici e un soi de concluzie teoretică”, a concluzionat consultantul politic, pentru Ziare.com.
Succesele consemnate de Bulgaria în ultimii ani
România și Bulgaria prezintă diferențe notabile din punctul de vedere al evoluțiilor sociale, economice și politice din ultimii ani, mai ales de la pandemia de COVID până în prezent. În ciuda instabilității politice - opt rânduri de alegeri parlamentare în cinci ani, Bulgaria a reușit să construiască autostrăzi mai multe și mai rapid decât România, raportat la suprafața teritoriului propriu-zis. De asemenea, în acest context socio-economic marcat de turbulențe, bulgarii raportează o inflație de două ori mai mică decât țara noastră. În plus, Bulgaria a aderat la zona euro, mișcare recunoscută drept generator de inflație și, totuși, prețurile au crescut mai fulminant în România.
În vară, litoralul bulgăresc va fi plin de turiști români, ca în fiecare an, în timp ce hotelierii din stațiunile noastre se chinuiesc să atragă vizitatorii. Bulgaria a ajuns cunoscută în presa internațională anul trecut și pentru performanța de a depăși România și Grecia din punctul de vedere al puterii de cumpărare. Astfel, la finalul anului trecut, standardul puterii de cumpărare (PCS) în Bulgaria era de 13.079 de euro, puțin mai mare decât cel al României, care era de 13.023 de euro. De asemenea, potrivit FMI, Bulgaria ar urma să depășească Grecia la PIB pe cap de locuitor până în anul 2030. Din această perspectivă, unii analiști se așteaptă ca Bulgaria să devină un „tigru” al economiei europene.
Bulgaria se îndreaptă și spre stabilitate politică
În urma alegerilor parlamentare din 19 aprilie, electoratul bulgar a votat masiv cu o forță politică nouă, creată în 2026, considerată din spectrul suveranist, naționalist și conservator. Astfel, odată cu succesul „en fanfare” al partidului condus de fostul președinte Rumen Radev, Bulgaria ar putea deveni un stat stabil și din punct de vedere politic. „Bulgaria Progresistă”, formațiune de stânga, etichetată de opozanți drept „pro-rusă”, a obținut 45% din voturi. După succesul de la alegeri, câștigătorul alegerilor a reiterat faptul că nu dorește să scoată țara din NATO și UE, așa cum acuză opozanții.
Principalele partide de opoziție, GERB-UDF (13,4%) și PP-DB (12,6%), au contorizat rezultate mult prea mici pentru a bloca formarea unui guvern al Bulgariei Progresiste. Pentru a guverna singur, un partid are nevoie de cel puțin 121 de locuri din totalul de 240. „Bulgaria Progresistă” a depășit pragul. Mai exact, a ajuns la 130 de locuri în Parlament.
Renașterea, un partid „anti-sistem”, cu poziții mai sceptice față de UE și NATO, a primit 4% dintre voturi, minimul necesar pentru a accede în legislativ.
