Fetele sunt mai vulnerabile când vine vorba de viața sexuală, un studiau realizat de INSP arătând că băieții folosesc în mai mare măsură metode contraceptive eficiente decât partenerele lor. În România, un nou-născut din nouă este al unei mame adolescente.

Un studiu realizat de către de Institutul Național de Sănătate Publică în 2023 a relevat în ce măsură liceenii folosesc prezervativul, pilula contraceptivă sau contraceptive injectabile, dovedind un comportament responsabil în ceea ce privește viața sexuală.

Studiul privind comportamentele la risc în rândul adolescenților (Youth Risk Behavior Surveillance System – YRBSS) a arătat că mai multe fete decât băieți nu folosesc metode contraceptive eficiente. 73,3% dintre adolescenți au raportat utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual, arată concluziile prezentate de specialiștii în sănătate publică. Cu toate acestea, o treime dintre fete (33,5%) și 21,1% dintre băieți nu au folosit prezervativul, iar 28,7% dintre fete nu au utilizat nicio metodă contraceptivă eficientă, comparativ cu 19,4% dintre băieți.

Parteneri multipli, consum de alcool și droguri înainte de contactul sexual

Liceenii au fost de asemenea sinceri în privința diverselor comportamente cu risc mare pentru sănătate: 34% dintre băieți și 8,4% dintre fete au declarat că au avut patru sau mai mulți parteneri sexuali de-a lungul vieții (vorbim de adolescenți), iar în ultimele 12 luni, 50,8% dintre băieți și 22,1% dintre fete au avut relații sexuale cu parteneri ocazionali. Destul de des, relațiile sexuale au fost precedate de consum de alcool și/sau droguri, 14,5% dintre adolescenții activi sexual declarând că au consumat alcool sau droguri înaintea ultimului contact sexual, acest comportament fiind mai frecvent în rândul băieților (16,4%) decât al fetelor (11,6%).

„Datele din studiul YRBSS evidențiază necesitatea continuării campaniilor de informare și intervenție adresate adolescenților, cu accent pe promovarea utilizării consecvente a metodelor contraceptive eficiente și prevenirea comportamentelor cu risc, precum relațiile sexuale cu parteneri multipli sau ocazionali și consumul de alcool sau droguri înaintea contactului sexual. Intervențiile trebuie adaptate specific nevoilor fetelor și băieților, pentru a reduce diferențele de gen în comportamentele și riscurile reproductive”, arată specialiștii în sănătate publică.

629 nașteri înregistrate la adolescente sub 15 ani, în 2023

Debutul precoce al vieții sexuale este asociat cu foarte multe riscuri pentru sănătate, dar și cu apariția sarcinilor în rândul adolescentelor, fiind deja de notorietate că România este campioană în Uniunea Europeană la mame minore. O sarcină la o vârstă fragedă vine cu riscuri crescute atât pentru sănătatea mamei, cât și pentru cea a nou-născutului. Cele mai frecvente complicații, spun specialiștii, sunt: eclampsia, infecțiile postpartum și nașterea prematură. Organizația Mondială a Sănătății arată că la nivel global, complicațiile din timpul sarcinii și nașterii constituie principala cauză de deces în rândul fetelor cu vârsta între 10 și 19 ani.

Nașterea la vârste fragede are consecințe nu doar în planul sănătății fizice, ci se repercutează și asupra vieții sociale și a sănătății psiho-emoționale. Foarte multe mame adolescente abandonează școala, iar limitarea oportunităților educaționale și profesionale aduce cu sine și dificultăți economice.

Conform statisticilor din 2023, în România, din cele 155.418 nașteri înregistrate, 14.365 (reprezentând 9,1%) au fost la grupa de vârstă 12–19 ani, ceea ce înseamnă că 1 din 9 nașteri a avut loc la o adolescentă. Dintre acestea, 629 de nașteri au fost înregistrate la adolescente sub 15 ani, iar 13.736 la adolescente cu vârste între 15 și 19 ani, arată INSP, citând date ale institutului național de Statistică.

România și Bulgaria sunt țările care furnizează la nivel european cei mai mulți copii născuți de mame cu vârsta sub 20 de ani (12.5% sunt din Bulgaria, 12,1% din România).

Rata natalității (exprimată ca procent din totalul nașterilor) la segmentul de vârstă 10-14 ani era, în 2022, de 8,5 ori mai mare în România decât media UE, conform datelor UNICEF, în timp ce rata natalității la categoria 15-19 ani era și aceasta de 3,5 ori mai mare. În special tinerele care trăiesc în sărăcie, arată cercetările internaționale, prezintă un risc mai mare de a suferi o sarcină timpurie, punându-și amprenta lipsa educației, structura și contextul familiei, abuzul, neimplicarea în comunitate a mamelor adolescente, minoritățile etnice.

Riscuri enorme pentru mama adolescentă și copil

Alarmant este de asemenea că adesea adolescentele nu beneficiază de consultații prenatale deși aceste consultații joacă un rol esențial în asigurarea unei sarcini fără risc, prin identificarea timpurie a complicațiilor, monitorizarea dezvoltării fătului și consilierea gravidei.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin opt consultații prenatale, începând din primul trimestru de sarcină.

Riscurile unei sarcini la o vârstă mică sunt enorme, atrag atenția specialiștii: nou-născut cu greutate mică la naștere; decesul nou-născutului; moartea fătului; avort spontan și complicații; naștere prematură; hipertensiune indusă de sarcină; decesul mamei; abandonul nou-născutului; izolare socială; depresie post-partum; absenteism și abandon școlar al mamei.

Datele prezentate sunt cuprinse în materialele informative ale campaniei de promovare a sănătății reproducerii „Informează-te! Implică-te! Alege soluția potrivită pentru tine”, pe care Institutul Național de Sănătate Publică și Direcțiile Județene de Sănătate Publică și a Municipiului București o derulează în perioada iulie – august 2025.