Sora lui Radu Drăgușin a debutat la Rapid: de ce refuză să joace fotbal cu el

Titularizarea a venit pe neașteptate pentru tânăra ridicătoare, care a fost înștiințată cu privire la prezența sa în formula de start chiar înainte de debutul ostilităților. „Am aflat cu câteva zeci de minute înaintea meciului, înainte de încălzire”, a explicat Mara momentul în care a conștientizat că va dirija atacurile echipei sale pe prima scenă a campionatului.

Deși miza a adus inevitabil un plus de presiune psihologică, jucătoarea adusă în Giulești în perioada de transferuri din vară a știut cum să își canalizeze trăirile. A mărturisit deschis că tensiunea internă a fost prezentă, însă a contracarat-o printr-o pregătire mentală riguroasă înainte de primul fluier: „Nu o să vă mint, am avut emoții, dar am putut să le controlez foarte bine și mi-am făcut planul mental de dinainte de meci și a fost totul foarte bine”. Odată acțiunea pornită, concentrarea a preluat controlul: „În momentul în care am intrat pe teren, emoțiile au dispărut total și m-am putut concentra foarte bine pe pase, pe tehnică și pe tactică”.

Susținere totală din tribune și satisfacția primului blocaj

În timp ce coordonatoarea de joc încerca să organizeze construcția echipei la fileu, în tribunele Sălii Rapid trăirile erau la cote maxime. Părinții Marei au urmărit cu sufletul la gură fiecare intervenție a fiicei lor, bucurându-se sonor la fiecare minge câștigată.

Rolul de ridicătoare presupune o responsabilitate uriașă în volei, fiind poziția din care se dictează viteza și direcția fiecărei faze ofensive. În ciuda acestei presiuni, tânăra și-a trecut în cont și o satisfacție personală chiar în runda inaugurală a întâlnirii, reușind un punct direct din blocaj. Prezența celor dragi a contat enorm pentru moralul său: „E foarte frumos, foarte, foarte frumos și iubesc faptul că mă susțin atât de mult și se vede cât de mult sunt implicați”.

Legătura cu Radu Drăgușin: „Prefer să nu joc ca să nu mă accidentez”

Relația cu sportul de nivel înalt este o trăsătură de familie. Fratele său prin alianță, stoperul echipei naționale de fotbal Radu Drăgușin, reprezintă un reper de profesionalism, însă Mara păstrează distanța când vine vorba de o confruntare directă cu mingea la picior. Întrebată dacă a testat vreodată gazonul alături de fundaș, sportiva a oferit o replică amuzată: „Nu, nu, prefer să nu joc ca să nu mă accidentez”.

Mara trăiește meciurile fratelui său cu aceeași intensitate: „Da, vă dați seama că am emoții, dar emoții pentru el și emoții bune”. Chiar dacă programele încărcate și cantonamentele le lasă puțin timp liber, cei doi țin o legătură strânsă și s-au auzit la telefon cu doar câteva zile înaintea debutului din Giulești.

De la arte marțiale la pasiunea pentru controlul mingii

Până să se oprească la volei, sportiva de 18 ani a explorat o varietate de discipline sportive și activități artistice. A căutat ceea ce i se potrivește în arte marțiale, natație sau dans: „Am mai jucat și am practicat și alte sporturi. Am făcut taekwondo, înot, dansuri, dar voleiul a fost mereu pe primul loc”.

Specializarea pe postul de coordonator reflectă dorința de implicare maximă în dinamica jocului. Spre deosebire de atacanții care caută finalizarea spectaculoasă, Mara își dorește să dicteze ritmul: „Mie mereu mi-a plăcut să dețin controlul și îmi place că fiecare minge trece prin mâna mea și eu decid exact ce și cum se întâmplă pe teren”.

Ținte înalte după un meci decis în setul decisiv

Deși partida a avut o încărcătură simbolică uriașă pentru tânăra jucătoare, rezultatul final nu a fost cel dorit de formația din Giulești. Rapidul a cedat duelul cu Medicina Târgu Mureș în tie-break, cu scorul general de 2-3 (23-25, 25-12, 25-22, 22-25, 7-15), după ce a avut la un moment dat avantajul pe tabelă (2-1 la seturi).

Eșecul nu îi umbrește însă obiectivele pe termen lung. Planurile ridicătoarei trec mult dincolo de granițele campionatului intern, aspirând să se impună la cel mai înalt nivel posibil: „Vreau să devin cea mai bună ridicătoare din lume dacă se poate și cel puțin din Europa”.

Mara rămâne ancorată în realitate și consideră că talentul trebuie susținut printr-o etică impecabilă a muncii: „Lucrurile astea sunt muncite, trebuie să exersezi și la fiecare meci, să lupți tu cu tine, ca să poți depăși emoțiile și propriile limite”. Pentru ea, apariția pe parchet în Divizia A1 este doar prima bornă a unei cariere aflate la început de drum.

Explorează subiectele:

Mara Vasilescu Radu Drăgușin volei

Distribuie Distribuie Comentarii