S&P publică raportul de rating pentru România pe 2 octombrie, sub presiunea dobânzilor record
România intră în linie dreaptă pentru o nouă evaluare a sănătății sale financiare, agenția Standard & Poor’s urmând să facă public următorul raport de țară pe data de 2 octombrie. Deși autoritățile raportează o comprimare substanțială a deficitului și o dinamică pozitivă a investițiilor, povara serviciului datoriei publice a atins cote alarmante, devenind principalul punct vulnerabil în ochii analiștilor internaționali.
Agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s va sosi la București într-o misiune programată peste trei săptămâni, urmând ca analiza finală și decizia privind ratingul suveran al României să fie publicate oficial la 2 octombrie. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, care consideră că noul test este la fel de crucial ca evaluările traversate cu bine la sfârșitul verii.
Conform oficialului de la Finanțe, România se prezintă în fața evaluatorilor externi cu indicatori macroeconomici contrastanți: progrese vizibile pe zona de consolidare și dezvoltare, dublate însă de o creștere periculoasă a costurilor de împrumut.
„Rezultatele clare, comunicate continuu şi transparent, disciplina fiscală fără să frânăm investiţiile şi responsabilitatea sunt cheia credibilităţii României. Nu facem toate aceste eforturi doar pentru menţinerea ratingului de ţară. Le facem pentru a nu lăsa o ţară îndatorată generaţiilor următoare şi pentru a ridica nivelul ambiţiilor economice ale României”, a transmis Alexandru Nazare prin intermediul unei intervenții video pe Facebook .
Deficit în scădere și investiții în urcare, umbrite de costul datoriei
La capitolul evoluțiilor pozitive, datele guvernamentale arată că deficitul bugetar a consemnat o diminuare de peste 28 de miliarde de lei în comparație cu perioada similară din 2025, ceea ce reprezintă un declin de 37%. În paralel, cheltuielile alocate proiectelor de investiții au urcat cu aproape un sfert – un plus de 24%, echivalentul a 15 miliarde de lei.
În schimb, nota de plată pentru împrumuturile contractate de stat apasă din ce în ce mai greu asupra bugetului național. Până la sfârșitul lunii iulie, cheltuielile exclusiv generate de dobânzi au consemnat o explozie de peste 26%, depășind pragul psihologic de 40 de miliarde de lei.
„Aceste cheltuieli, dacă nu reuşim să ţinem deficitul sub control, în următorii ani, vor creşte şi mai mult”, a avertizat ministrul interimar, insistând că temperarea acestor costuri este esențială nu pentru partenerii externi, ci pentru a proteja generațiile viitoare și pentru a reda economiei spațiul necesar relansării.
Precedentele decizii ale marilor agenții de rating
În primăvară, mai exact în luna aprilie, S&P Global Ratings a confirmat calificativul României pentru datoria pe termen lung și scurt la „BBB minus/A-3”, treaptă aflată chiar la limita inferioară a intervalului recomandat pentru investiții („investment grade”), asociindu-i totodată o perspectivă negativă din cauza îngrijorărilor privitoare la stabilitatea fiscală.
La rândul său, agenția Moody’s a publicat o reevaluare în luna august, optând de asemenea pentru păstrarea României pe ultima treaptă din zona sigură (Baa3), menținând la rândul ei perspectiva negativă. Moody’s a salutat traiectoria mai bună a veniturilor și frânarea cheltuielilor, estimând o reducere a deficitului bugetar la 5,8% din PIB până în 2026, sprijinită de potențialul economic pe termen mediu și de calitatea de stat membru al Uniunii Europene, care garantează accesul la fonduri nerambursabile.
Totuși, analiștii Moody’s au ținut cont și de riscurile interne provocate de instabilitatea politică din primăvară, când Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în luna mai. După două tentative eșuate de formare a unui nou cabinet, agenția anticipa deblocarea politică la debutul toamnei, după vacanța parlamentară, pas necesar pentru configurarea și aprobarea legii bugetului pe 2027 până la finalul anului curent.
Explorează subiectele:
