Anchetele de corupție care au vizat angajările în sistemul medical au alimentat suspiciunile românilor cu privire la practicile „cumpărării” posturilor scoase la concurs. Mulți dintre ei sunt, însă, de părere că fenomenul corupției s-a mai diminuat.

Mai multe anchete instrumentate de Direcția Națională Anticorupție au scos la iveală fapte de corupție legate de angajările în sistemul medical.

Posturi în spitale, scoase „la vânzare”

Una dintre cele mai recente anchete arăta că, la Serviciul de Ambulanță Dolj, unele persoane care voiau să se angajeze ajungeau să facă rate la bănci ca să poată plăti șpaga cerută de conducerea instituției. Potrivit DNA, un bărbat ar fi dat 50.000 de lei mită pentru un post de șofer ambulanțier, însă nici după un an nu a primit postul. În octombrie 2024, șefii instituției au fost reținuți de procurori, fiind cercetați pentru darea și luarea de mită la angajări.

Anchetatorii au stabilit că aceștia primeau nu doar bani, ci și produse alimentare (carne, brânză, prăjituri) pentru a „aranja” angajări la Ambulanță și la Spitalul CFR.

La percheziții s-au găsit 800.000 de euro la managerul Serviciului de Ambulanță, Cristian Gîngioveanu, și la socrul său, Constantin Găvan, cel care intermedia șpăgile. În toamna anului 2024, acesta din urmă ar fi primit 30.500 de euro de la patru persoane pentru a interveni pe lângă ginerele său, managerul Ambulanței, în vederea angajării acestora. În plus, s-au furnizat subiecte de concurs „pe sub mână”, pentru ca anumiți candidați să fie siguri că promovează examenele de angajare.

„Inculpatul Gîngioveanu Cristian, prin intermediul inculpatului Găvan Constantin, respectiv al unei alte persoane, ar fi diseminat subiectele ce urmau a fi susținute la proba scrisă a concursurilor de angajare organizate de Serviciul de Ambulanță Județean Dolj mai multor candidați, în vederea facilitării promovării de către respectivele persoane a concursurilor de angajare și a ocupării de către acestea a posturilor scoase la concurs”, se arată în comunicatul DNA.

Tot în 2024, Dan Morenciu, fostul director al Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Neamţ, a fost condamnat la 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, fiind acuzat că a primit zeci de mii de euro pentru fraudarea unor examene de angajare.

O anchetă a DNA la Spitalul Județean din Botoșani a dus la reținerea a 11 angajați și a foștilor directori ai instituției pentru infracțiuni de corupție. Interceptările arătau că, în 2019, un post de asistent medical putea fi cumpărat cu 8.000 de euro, dar prețul acestuia a crescut până la 15.000 de euro în 2023. Și pentru posturile de spălătoreasă, unii candidați plăteau 5.000 de euro, iar pentru cele de îngrijitor sau brancardier, între 5.000 și 7.000 de euro.

„Aici (n.r., la Spitalul Județean), fără 8.000 de euro, 10.000 nu intri! Bani la greu trebuie să dai, să intri în sistem, după care e mai ușor să faci alte manevre. (...) Este vorba despre fonduri grele, că e greu acolo, scot un post, două, pentru ce le trebuie, pentru rostul lor. Spitalul acela e o bombă, nu-i mai satură Dumnezeu”, se arată într-o stenogramă.

Cum văd românii mitul șpăgii pentru angajare

Anchetele DNA din ultimii ani au arătat că obiceiul „cumpărării de posturi” în sistemul medical nu a putut fi eradicat în România.

„Dacă ești într-un oraș mare, universitar (eu lucrez la un spital județean și universitar), dacă faci voluntariat pe secția respectivă ai toate șansele să fii angajat – evident, dacă te descurci la job și la examenul scris din cadrul concursului. Vei avea un avantaj față de alții, pentru că deja știi ce presupune munca pe secție și cei de acolo te cunosc deja. Dacă ești dintr-un oraș mic (eu am crescut într-un astfel de oraș), nu am auzit pe nimeni să fie angajat fără să fie „pila” cuiva sau fără să dea bani, cu excepția câtorva medici, pentru că era mare nevoie de ei”, susține un angajat în sistemul medical, pe platforma Reddit.

Totuși, unii români angajați în spitale susțin că nu a fost nevoie să ofere vreo atenție cuiva pentru a obține posturile dorite.

„La concursul de la spitalul meu, deși au fost 26 de posturi și peste o sută de candidați, s-au ocupat doar 19. La proba scrisă au picat peste 70 la sută. Dacă înveți, iei postul. Dacă nu… Poate că unii cred că soluția e șpaga. Eu nu cunosc pe nimeni care să fi dat, iar pe cei care ar fi vrut să dea nu aveau cui”, adaugă acesta.

Unii angajați în sistemul medical cred că obținerea posturilor în spitale poate fi asigurată și fără șpagă și că mitul acesteia ar trebui să dispară.

„Dacă învață foarte pentru concursuri și încearcă la orice spital unde se fac angajări, candidatul poate obține postul și fără șpagă, contrar legendelor urbane. Eu am primit postul fără să dau niciun leu și mai am multe colege care au reușit la fel, fără să dea bani. O prietenă care a dat examenul de vreo șase ori și nu a reușit să intre, dar chiar ea a recunoscut că nu a fost suficient de pregătită și le spune tuturor că nu a intrat pentru că nu a dat șpagă”, afirmă o asistentă medicală.

Un alt român povestește că soția lui s-a angajat recent într-un spital din județul Vaslui, dar nu a fost nevoie să ofere mită.

„Nu a dat nici măcar un leu. La practică, nu stătea pe telefon și era implicată, spre deosebire de celelalte fete, care abia așteptau să plece acasă. Asistenta-șefă a observat asta și i-a spus soției că oricum se va scoate un post și să învețe foarte bine pentru concurs. Așa a și făcut. După ce s-a angajat, toată lumea întreba cât am dat, iar când le spuneam că nimic, nu ne credeau, ziceau că sigur mințim. S-a format ideea asta că dacă te angajezi undeva, sută la sută ai dat bani, dar nu e chiar așa în toate cazurile”, adaugă acesta.

Asistenții medicali nepregătiți sunt ușor de „trădat”

Un medic susține că mita pentru obținerea unui post de asistentă medicală sau de infirmier se poate dovedi inutilă.

„La concursurile cu zeci de posturi, dacă ești bun, iei postul fără probleme, nu trebuie să dai nimic. La mine la spital, iarna trecută au fost 50 de posturi de asistent scoase, acum din nou 26 și tot așa. În plus, există riscul să dai de un medic, care, dacă te prinde incompetent, îți face referate și după un an ai zburat din spital”, adaugă acesta.

Un asistent medical spune că încă nu a întâlnit pe cineva care să recunoască deschis că a ajuns să lucreze pentru că a avut pile sau a dat bani, deși știe sigur că există astfel de cazuri – îi vede zilnic și are „norocul” să lucreze cu ei.

El adaugă că știe exact care dintre colegii lui ar reuși să ia concursul de angajare dacă ar avea loc din nou, iar în opinia lui, majoritatea nu ar lua nici măcar nota 5.

„Totuși, cei care sunt buni și pregătiți pot garanta că au intrat în sistem pe propriile puteri. Din păcate, tocmai cei buni trebuie să tragă greul și pentru cei incapabili, răsplata pentru că ești bun și ai intrat fără pile fiind că trebuie să acoperi și lipsurile celor ajunși pe pile sau șpagă”, adaugă acesta.

Atât el, cât și soția sa au fost angajați prin concurs, fără a oferi cuiva mită. Și în urmă cu zece ani, adaugă acesta, circulau zvonuri că doar cu ajutorul a mii de euro oferiți ilegal își pot asigura postul în spitale, însă realitatea a contrazis așteptările.

„Un asistent medical câștigă, în medie, cam 1.000 de euro pe o secție normală. Asta înseamnă că trebuie să muncești un an pe gratis doar ca să-ți recuperezi banii de șpagă. În plus, contractele sunt pe perioadă determinată, de 6 luni. Teoretic, poți să dai banii și, după 6 luni, să nu ți se mai prelungească contractul și să rămâi și fără bani, și fără job”, concluzionează acesta.