Dosar întors după cinci ani „petrecuți” la Înalta Curte

Această cauză se află în instanță de zece ani, primii cinci petrecându-i pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în faza de cameră preliminară, iar din 2020 fiind declinat la Tribunalul Prahova pentru că inculpații și-au pierdut calitatea de parlamentari.

Libertatea a analizat parcursul spectaculos al acestui dosar și motivele pentru care judecătorii au amânat ani la rând luarea unei decizii, astfel că în prezent se pune problema prescrierii faptelor pentru care Ghiță a fost deferit justiției alături de Iulian Bădescu, fost senator PSD și fost primar al municipiului Ploiești.

Iulian Bădescu

Acuzațiile din „Asesoft”

În dosarul Asesoft, Ghiță a fost acuzat de dare de mită, instigare la abuz în serviciu, spălare de bani, pentru că a obținut o finanțare de la bugetul local , în valoare de 1.500.000 de lei, pentru echipa de baschet pe care o patrona în perioada 2013-2014.

În schimbul acestui serviciu, primarul Ploieștiului a primit atunci, prin intermediul unei firme controlate de Ghiță, o vilă în Ploiești, acuză procurorii. Bădescu a fost și el inculpat pentru luare de mită și abuz în serviciu.

Asesoft este ultimul dosar în care Ghiță este inculpat pentru fapte de corupție și care a mai rămas pe rolul instanțelor de judecată.

Procurorii DNA de la Ploiești au trimis în judecată acest dosar în 2015. Pentru că la acel moment, Sebastian Ghiță era parlamentar, competentă să soluționeze cauza era Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Cât timp a rămas pe rolul Curții Supreme, dosarul Asesoft nu a prins fondul cauzei. ÎCCJ a soluționat exclusiv aspecte procedurale în faza de judecată preliminară, timp de circa 5 ani (2015-2020), inclusiv cereri de inadmisibilitate a rechizitoriului DNA Ploiești, excepții de competență și alte obiecții preliminare ridicate de apărare.

În 2020, ÎCCJ a pronunțat o decizie irevocabilă de declinare a competenței materiale către Tribunalul Prahova, fără administrarea probelor sau analiză pe fondul acuzațiilor de corupție.

Prima amânare de la Prahova – Ghiță nu a știut că are proces

În Prahova, dosarul Asesoft a început cu primul termen pe 7 iulie 2020, marcat de o amânare cerută de apărare din cauza lipsei notificării lui Ghiță, aflat în Serbia, inițiind un șir de peste 50 de ședințe de judecată în următorii cinci ani.

Aceste suspendări repetate au blocat judecata pe fond, dosarul rămânând în faza preliminară sau cu administrare parțială de probe, agravând stagnarea cauzată de transferul de la ÎCCJ.

Protagoniștii spectacolului amânărilor au fost avocați, care s-au bucurat de suportul instanței, dar și de atitudinea de noncombat a Ministerului Public. Au fost invocate, în general, pretexte medicale, inclusiv reacții adverse la vaccinul anti-COVID, concedii de odihnă, dispariții neluate în calcul ale martorilor-cheie și, cum altfel, necesitatea readministrării probatoriului ca urmare a schimbării completelor de judecată.

Sebastian Ghiță, patronul Asesoft. Foto: Hepta

Avocatul, izolat pentru COVID

Cum procesul din Prahova a început în plin sezon estival, al doilea termen al dosarului a fost amânat din iulie în septembrie 2020. Unul dintre avocați a depus o cerere la dosar prin care dovedea că se află în concediu legal de odihnă în perioada 17.08.2020 – 25.08.2020 și urma să plece în afara țării. Pentru credibilitate a atașat chiar și dovada unui bilet de avion. Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea cererii de amânare a cauzei.

La termenul din octombrie 2020, apărătorul ales al inculpatului solicită amânarea cauzei, motivând că se află în imposibilitatea obiectivă de prezentare, întrucât, astfel cum rezultă din adeverința medicală atașată, în perioada 2.10.2020-15.10.2020 se află în izolare, fiind contact direct cu un caz pozitiv de COVID-19, se arată în actele dosarului studiate de Libertatea.

Ministerului Public a solicitat admiterea cererii de amânare a cauzei, fiind vorba de imposibilitatea obiectivă de prezentare.

La următoarea ședință din noiembrie 2020 au fost discuții asupra cererii de constatare a nulității absolute a încheierilor pronunțate în camera preliminară în această cauză. De data aceasta, instanța cere un răgaz până în decembrie 2020 pentru a avea timp să studieze actele înainte să dea un verdict.

Prima reacție adversă la vaccinul anti-COVID

În decembrie același an sunt discuții cu privire la readministrarea probei testimoniale, martorii cu identitate protejată urmând să fie reaudiați cu identitate reală. Se cere amânare pentru ianuarie 2021, termen la care discuțiile se rezumă la aceleași probleme legate de administrarea probelor testimoniale.

În martie 2021, unul dintre avocați anunță că se află în imposibilitatea obiectivă de prezentare, întrucât la data de 19.03.2021, ora 18.00, a efectuat doza inițială a vaccinului împotriva virusului SARS-CoV 2 și, urmare a reacțiilor, medicul de familie a recomandat repaus la domiciliu cu reexaminare medicală, sens în care va depune adeverință medicală.

În mai 2021 au lipsit nejustificat o parte dintre martori. Se cere aducerea lor cu mandat la instanță și, evident, un nou termen de judecată pentru luna iunie 2021.

A doua reacție adversă la vaccinul anti-COVID

La termenul din iunie, din nou lipsă martori. Se pune problema ca, după atâta amar de vreme de la începerea procesului, oamenii care ar fi putut să depună mărturie să-și fi schimbat domiciliul, iar citațiile să fi fost trimise la adrese greșite. Se cere verificarea în baza de date a poliției pentru identificarea domiciliilor actuale ale martorilor.

Am ajuns deja în octombrie 2021 când unul dintre avocați a avut din nou reacție adversă la vaccin. Și de data aceasta, medicul de familie i-a recomandat odihnă.

„S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanţei că apărătorul inculpatului a depus la dosar cerere de amânare a judecării cauzei, întrucât la data de 23.10.2021 a efectuat a treia doză de vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2, iar medicul de familie i-a recomandat repaus la domiciliu până la data de 27.10.2021, în condiţiile unor reacţii adverse apărute în data de 24.10.2021, după care tribunalul pune în discuţie cererea de amânare a judecării cauzei formulate de apărătorul inculpatului. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea cererii de amânare a judecării cauzei formulată de apărătorul…, având în vedere situaţia obiectivă”.

Unui martor i se face rău în sala de judecată

Astfel, dosarul Asesoft se reia în noiembrie 2021. Nici de data aceasta nu s-a putut finaliza judecata întrucât unuia dintre martorii prezenți i s-a făcut rău în sală și nu a putut să dea declarații, urmând să se prezinte la următorul termen pentru reaudiere.

În februarie 2022 începe un du-te-vino cu un nou raport de expertiză solicitat de inculpați. Decizia este amânată întrucât expertul contabil desemnat face o cerere de abținere.

În martie 2022, evident, nu era depus raportul de expertiză, așa că se ajunge la o nouă amânare.

Se schimbă completul de judecată

În aprilie 2022 se modifică completul de judecată. Prin urmare este nevoie de o nouă amânare pentru ca judecătorul să studieze actele din dosar.

„Având în vedere numărul mare de volume de urmărire penală şi timpul scurs de la momentul repartizării, conform procesului-verbal din data de 27.04.2022, instanţa pune în discuţie amânarea judecării cauzei. Apărătorul inculpaţilor, având cuvântul, precizează că este dispus să discute asupra consecinţelor schimbării completului de judecată şi asupra cererii de probe depusă la dosar, însă lasă la aprecierea instanţei dacă este necesară acordarea unui nou termen de judecată. Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul cu privire la consideraţiile instanţei, solicită amânarea judecării cauzei şi citarea martorului pentru termenul ce se va acorda”.

Judecătorul a avut nevoie de vreo două luni să se pună la punct cu probatoriul, așa că noul termen a fost stabilit pentru iunie 2022. La acest termen, raportul de expertiză contabilă era finalizat, dar părțile aveau și ele nevoie de timp să-l studieze. S-a cerut amânare. Următorul termen, direct septembrie 2022, când se cere readministrarea probatoriului de către noul complet de judecată.

În octombrie 2022, cerere de amânare pentru că o martoră se afla în concediu medical și, „în mod obiectiv”, nu putea fi prezentă în instanță.

Procurorul de ședință nu vine la proces și nu răspunde la telefon

În decembrie 2022, Tribunalul Prahova dispune din nou amânarea cauzei şi acordarea unui nou termen de judecată, în vederea respectării principiului continuităţii completului de judecată.

Se ajunge cu judecata în 2023. În mai se cere o nouă amânare, iar motivul este de-a dreptul halucinant. Procurorul de ședință al DNA nu s-a prezentat la proces. În plus, un martor a anunțat că a suferit o intervenție chirurgicală și nu poate ajunge la instanță pentru audiere.

„De asemenea, s-a învederat împrejurarea că s-a încercat luarea legăturii telefonice cu dl procuror anterior strigării dosarului, însă nu s-a răspuns apelurilor telefonice. Avocatul inculpaţilor, având cuvântul, faţă de lipsa dlui procuror, solicită acordarea unui nou termen de judecată”.

Un martor are „un eveniment”

Luna următoare, un alt martor anunță că nu poate ajunge la tribunal „întrucât participă la un eveniment, urmând a se prezenta la o dată ulterioară”. Ca atare „reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, faţă de lipsa martorilor, solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea recitării acestora prin intermediul serviciilor poştale”.

Din iunie 2023, procesul sare în septembrie. Motivele le știm: concedii, vacanța judecătorească etc. În toamna anului 2023, deja spectacolul amânărilor este preluat de martori care refuză să mai vină la proces. Se cere acordarea unui nou termen de judecată în vederea citării acestora cu mandate de aducere.

Dosarul de fond, rătăcit printre instanțe

În octombrie 2023 apar unii dintre martori, dar nu mai vine dosarul, pierdut undeva printre instanțele din Prahova. „Avocaţii inculpaţilor, având pe rând cuvântul, faţă de lipsa dosarului de fond, solicită acordarea unui nou termen de judecată”.

La următorul termen din noiembrie 2023 se repetă schema cu lipsa martorilor. Citația se întoarce la instanță, asta dovedind că persoana căutată nu mai locuia la adresa știută. Se cere „efectuarea de verificări în baza de date DEPABD în ceea ce priveşte domiciliul…”.

În decembrie 2023 se constată iar lipsa dosarului de fond. Fără acest document, evident că judecata cauzei nu putea fi realizată, așa că este nevoie de un nou termen.

Mandate de aducere pentru martorii lipsă

În ianuarie 2024, din nou absentează martorii pentru care se cere iar emiterea unor mandate de aducere. Pentru această procedură este nevoie, clar, de un nou termen acordat pe final de februarie. Nici la acest termen nu s-au putut administra probe în instanță. Motivul: avocații erau în grevă.

„Se învederează ataşarea unei cereri de amânare formulată de avocatul ales al inculpatului faţă de protestul avocaţilor organizat în perioada 1.2024 – 2.2024. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, faţă de imposibilitatea obiectivă de prezentare a avocatului ales al inculpatului, apreciază că se impune acordarea unui nou termen de judecată”.

Amânare, în vederea asigurării continuităţii completului de judecată

Procesul se reia în aprilie 2024, termen la care este anunțat că se schimbă din nou completul de judecată. Știm deja procedura: „PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D I S P U N E: În vederea asigurării continuităţii completului de judecată, amână cauza şi acordă un nou termen de judecată la data de 21.05.2024, ora 12.00, sala 3, complet 8FCP, părţile având termen în cunoştinţă”.

Apoi, pentru a respecta principiul nemijlocirii administrării probelor, tribunalul va amâna judecarea cauzei şi va acorda un nou termen de judecată și așa ajungem în vara anului 2024. La termenul din iunie, unul dintre avocați anunță că nu poate ajunge la Ploiești întrucât era apărător al unui client judecat într-o altă cauză aflată pe rolul Curţii de Apel București.

Iulie, august 2024, din nou pauză pentru concedii și vacanța judecătorilor, așa că Asesoft ajunge să fie programat în septembrie 2024. Doar că, față de lipsa titularului completului de judecată de la acest termen, pentru respectarea principiului continuităţii completului de judecată, va dispune amânarea cauzei şi acordarea unui nou termen de judecată.

Readministrarea probatoriului de către judecătorii nou-veniți

La ședința din octombrie 2024 se discută despre punctul de la care trebuie să se rejudece dosarul Asesoft.

Decembrie 2024 – Instanţa, având în vedere schimbarea completului de judecată, pune în discuţie readministrarea probatoriului. Apărătorul inculpaţilor solicită readministrarea probelor, respectiv reaudierea martorilor. Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că este de acord cu cererea inculpaţilor.

În ianuarie și februarie 2025 începe reaudierea martorilor.

Greva magistraților

Martie 2025: Tribunalul, având în vedere lipsa titularului completului de judecată legal învestit cu soluţionarea prezentei cauze, pune în discuţie amânarea cauzei. Reprezentantul Parchetului şi apărătorii prezenţi solicită amânarea cauzei, pentru respectarea principiului continuităţii completului de judecată. În primăvara anului 2025 sunt audiați martori, se administrează probe, dar judecata se poticnește din nou în lunile de vară.

În septembrie este organizată greva magistraților, prin urmare, Asesoft primește noi termene în noiembrie 2025, când sunt audiați martori.

Din 25 noiembrie 2025 și până la finalul anului, tribunalul nu mai găsește o zi liberă pentru programarea acestei cauze, așa că se acordă un nou termen abia în data de 27 ianuarie 2026.

În ianuarie, faptele sunt deja prescrise

După cinci ani de cameră preliminară la Înalta Curte de Casație și Justiție și alți cinci ani de judecată pe fond la Ploiești, fază procesuală încă nefinalizată, faptele pentru care au fost deferiți justiției Ghiță și Bădescu, săvârșite în 2013-2014, sunt prescrise. Instanța va decide doar dacă cei doi inculpați vor fi obligați la plata prejudiciului.

Tribunalul Prahova este doar instanța de fond. Va urma o a doua fază procesuală, apelul, care se va judeca la Curtea de Apel Ploiești.

Fugit din România sub filajul Poliției

Sebastian Ghiță a scăpat până acum de cinci dintre cele șase dosare de corupție în care era cercetat . Cel de-al șaselea este dosarul Asesoft, în care decretarea prescrierii faptelor este doar o chestiune de timp.

Celelalte cinci dosare ale lui Sebastian Ghiță.

Sebastian Ghiţă a fugit din România în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2016 . Deși era filat de un echipaj de poliție, i s-a pierdut urma pe DN1, între București și Ploiești, imediat după ce a plecat de la petrecerea de Crăciun organizată de SRI.

După o serie de bâlbe, autoritățile române au recunoscut că Sebastian Ghiță reușise să fugă din România, deși era încă sub puterea unor măsuri preventive (control judiciar) și teoretic poliția de frontieră ar fi trebuit să-l oprească la graniță.

VEZI FOTO