Statele Unite intră într-o nouă eră a confruntării directe cu Iranul | Analiză New York Times

Statele Unite intră într-o nouă eră a confruntării directe cu Iranul | Analiză New York Times

Administrația Biden a impus noi sancțiuni împotriva regimul de la Teheran și și-a exprimat sprijinul față de protestatari, în timp ce Guvernul iranian ajută Rusia în războiul din Ucraina și își continuă programul de îmbogățire a uraniului.

Complexul nuclear Natanz FOTO EPA-EFE

În ultimele zile, Iranul le-a transmis inspectorilor internaționali că intenționează să îmbogățească uraniu până la punctul în care materialul se află aproape de valoarea necesară fabricării unei bombe nucleare și să-și extindă producția de combustibil nuclear.

În același timp, forțele iraniene împușcă și/sau arestează protestatari antiguvernamentali, livrează drone armatei ruse pentru a ataca Ucraina și negociază, după cum suspectează unele agenții occidentale de informații, să producă rachete pentru Moscova. Statele Unite au acuzat marți Iranul de o nouă încălcare a teritoriului irakian, de această dată pentru a efectua atacuri în regiunea Kurdistan.

O nouă eră în confruntea directă dintre Statele Unite și Iran se ivește la orizont. Apariția ei a fost ascunsă o vreme de evenimente mai dramatice, printre care invazia rusă din Ucraina și creșterea concurenței între Statele Unite și China. Între timp, negocierile cu Teheranul asupra programului său nuclear se prelungesc fără nicio soluție. Speranțele lui Joe Biden de a încheia un nou acord nuclear cu Iranul - după ce cel din 2015 fusese denunțat de Donald Trump - sunt aproape moarte.

La Casa Albă, reuniunile de securitate națională pe tema Iranului sunt dedicate mai puțin găsirii unor strategii de negociere și mai mult identificării unor modalități de a submina planurile nucleare ale Iranului, de a furniza echipamente de comunicații protestatarilor și de a întrerupe lanțul de aprovizionare cu arme al acestei țări către Rusia, spun mai mulți oficiali din administrația Biden, potrivit The New York Times.

În vară, oficialii americani încă mai aveau speranțe pentru reluarea acordului nuclear. Europenii au reușit să negocieze un acord cu iranienii, iar administrația Biden - cu care Teheranul a refuzat să discute direct - au aprobat textul. Dar aprobarea finală, așteptată din partea ghidului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, nu a mai venit.

Serviciile secrete americane apreciau că relansarea acordului era pe atât de nepopulară în rândul taberei conservatoare de la Teheran și în rândul Gardienilor Revoluției Islamice, care conduce partea militară a programului nuclear, pe cât era printre mulți critici americani ai acestui text. Iranienii au căutat, fără succes, un angajament din partea Statele Unite să nu se mai retragă niciodată în mod unilateral din acord. Și știau că, odată ce ar reintra în acord, cea mai mare parte a combustibilului nuclear pe care Iranul l-a adunat ca răspuns la decizia lui Donald Trump ar trebui expediat în afara țării.

Au urmat apoi o mișcare de contestare a regimului de la Teheran și un acord cu Moscova care a pus, în esență, Iranul, alături de Belarus, în postura de contribuitor la invazia rusă din Ucraina.

„Regimul a făcut o serie de alegeri care îl îndepărtează tot mai mult atât de oamenii săi, cât și de o mare parte a comunității internaționale, inclusiv de țările europene care și-au dedicat cea mai mare parte a anilor din mandatul lui Trump găsirii unor soluții de salvare a acordului nuclear”, a declarat marți reprezentantul special al Departamentului de Stat pentru negocierile cu Iranul, Robert Malley.

Robert Malley a fost de-a lungul timpului optimist în privința ajungerii la o soluție diplomatică, dar și-a schimbat punctul de vedere. „Iranul a întors spatele unui acord nuclear la îndemână”, a spus el, precizând că guvernul acestei țări nu a reușit să cadă de acord cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) asupra inspecțiilor și furnizării de date de la locurile unde au fost detectate materiale nucleare. AIEA a denunțat printr-o rezoluție această lipsă de colaborare, iar Iranul a răspuns cu lansarea unor noi planuri de producție nucleară.

A rezultat „o serie de cercuri vicioase”, a afirmat Malley. „Represiunea alimentează și mai tare protestele. Protestele declanșează și mai multă represiune. Alianța cu Rusia nu face decât să izoleze și mai mult Iranul, ceea ce îl determină să dubleze această alianță în lipsa unui alt partener”, apreciază el.

Cea mai mare îngrijorare pentru Israel și pentru mulți din Statele Unite îl constituie anunțul Iranului precum că va începe să îmbogățească uraniu la o puritate de 60% la complexul de la Fordo, aflat într-un munte.

Întrebarea este dacă noul guvern format de Benjamin Netanyahu în Israel, care ar putea fi alcătuit din oameni mai duri în chestiunea iraniană, va face presiuni pentru un atac asupra Fordo, mai greu de distrus decât alte instalații nucleare ale Teheranului.

Conform ultimelor evaluări ale administrației Biden, Iranul a făcut acum atât de multe progrese, încât ar putea strânge în câteva săptămâni combustibilul necesar pentru producerea unei bombe nucleare. Dar Occidentul ar mai avea timp... CIA și serviciile secrete israelieni spun că iranienii ar mai avea nevoie de doi ani pentru a fabrica o armă nucleară funcțională.

„Administrația (Biden, n. red.) trebuie să se confrunte acum cu faptul că, în esență, în toate domeniile, amenințarea reprezentată de Iran la adresa păcii și securității internaționale este mai mare astăzi decât acum doi ani”, conchide Henry Rome, cercetător la Washington Institute for Near East Policy.

Sursa: adevarul.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Scandal online / Denise Rifai contraatacă „sexual”: „Nu vă căutați acum în pantaloni căci nu veți găsi mare lucru!”

2 Generalul Coldea, filat și fotografiat pe aeroportul din Geneva și în avion...

3 O imagine care va aduce gheață în chiloții multor pesediști...

4 Simplă speculație de presă?

5 Bădălău a refuzat să dea declarații la DNA / Procurorii au înregistrări video de la toate discuțiile pesedistului cu denunțătorul său, primarul Dan Pasa…