Statul impune uniforme obligatorii, deși a tăiat din burse din lipsă de bani

O propunere legislativă aflată pe masa aleșilor aduce o schimbare substanțială în Legea învățământului preuniversitar: obligativitatea purtării uniformei la cursuri. Măsura, care a primit deja votul Senatului, vine la pachet cu o schemă de subvenționare sau gratuitate, însă fără calcule clare din partea statului privind sumele necesare punerii ei în aplicare.

Această nouă povară financiară este propusă într-un context în care Ministerul Educației tocmai a operat tăieri severe în sprijinul acordat elevilor merituoși. Ponderea elevilor sprijiniți a scăzut de la pragul de 30% (care îngloba atât bursele de merit, cât și pe cele de reziliență) la doar 15% pentru bursele de merit, în timp ce bursele de reziliență au fost complet anulate din rațiuni bugetare.

Reprezentantul părinților, Cătălin Nan, atrage atenția asupra contradicției flagrante dintre discursul oficial al austerității și generozitatea iluzorie a noului proiect legislativ:

„În ultimii ani, am auzit constant argumentul constrângerilor bugetare în educație. Sistemul burselor a fost redus față de anul școlar 2024–2025: au dispărut bursele de reziliență, sistemul burselor de merit a fost restrâns de la mecanismul care acoperea până la 30% dintre elevi prin merit și reziliență la maximum 15% pentru bursele de merit, iar Ministerul Educației însuși a explicat aceste schimbări prin constrângerile fiscal-bugetare. În acest context, este firesc să întrebăm cum introducem acum o nouă obligație cu impact financiar potențial foarte mare, înainte să știm exact cât costă și cine plătește. Consiliul Fiscal a constatat oficial că proiectul privind uniformele nu îndeplinea cerințele legale privind fundamentarea cheltuielilor bugetare și a solicitat fișa financiară, ipotezele și metodologia de calcul. Mai mult, forma adoptată de Senat spune că gratuitățile și subvențiile pot fi finanțate din bugetele consiliilor județene, CGMB și consiliilor locale, precum și din fonduri externe nerambursabile. «Pot fi finanțate» nu înseamnă însă că există efectiv banii.”
— Cătălin Nan, reprezentantul părinților

Nota de plată: cifre ipotetice și discrepanțe locale majore

În spațiul public au apărut estimări conform cărora impactul subvențiilor pentru ținuta școlară ar depăși suma de un miliard de lei. Cu toate acestea, sumele avansate reprezintă doar aprecieri de natură politică, fără a constitui o evaluare fiscală oficială atașată legii. Lipsa unei fundamentări clare a fost sesizată de altfel și de Consiliul Fiscal, care a cerut metodologii concrete și date precise de calcul.

„Au fost vehiculate public estimări de peste un miliard de lei pentru impactul subvențiilor, dar acestea sunt estimări politice realizate pe anumite ipoteze, nu impactul bugetar oficial al proiectului. Tocmai aceasta este problema: o lege cu asemenea implicații trebuie să vină cu propriul calcul financiar riguros, nu să îl facem noi după adoptare. Aici sunt întrebările la care trebuie să răspundă inițiatorii înainte de adoptarea unei asemenea obligații: câți elevi vor beneficia de gratuitate, câți de subvenția de 50%, cât costă anual măsura, care este costul de referință al unei uniforme și ce se întâmplă într-o localitate al cărei buget nu poate suporta această cheltuială? Avem inclusiv UAT-uri despre care legislația adoptată în 2026 recunoaște că nu își pot acoperi din venituri proprii nici măcar cheltuielile salariale. Cum garantăm atunci același drept copilului dintr-o comună săracă și copilului dintr-un municipiu cu buget mare?”
— Cătălin Nan, reprezentantul părinților

Ce modificări concrete conține proiectul

În prezent, purtarea uniformei nu este obligatorie la nivel național, ci rămâne la latitudinea fiecărei școli, care poate adopta o astfel de decizie prin regulamentul intern stabilit de conducere.

Noul act normativ nu dorește instituirea unei ținute identice pentru toți elevii din România. Consiliul de administrație al fiecărei unități școlare, în parteneriat consultativ cu asociațiile de părinți, va stabili componentele, standardele tehnice și modelul vestimentar. De asemenea, școlile nu vor putea impune elemente suplimentare, permițându-se exclusiv adăugarea unui ecuson cu sigla sau numele instituției.

Printre argumentele menționate de parlamentari în expunerea de motive se numără îmbunătățirea securității în perimetrul școlar. Inițiatorii susțin că actualele reguli de pază și protecție sunt îngreunate de lipsa unui indicator vizual rapid, care să permită diferențierea elevilor de persoanele străine. Totodată, sunt invocate exemple externe, cum ar fi testarea uniformei unice în unele școli din Franța sau cadrele de reglementare a costurilor din Marea Britanie.

Uniforma nu rezolvă bullyingul: soluțiile deja existente, dar nefinanțate

Deși promotorii legii susțin că introducerea uniformei va duce la diminuarea diferențelor economice, a presiunii de a purta haine de firmă și a fenomenului de hărțuire între colegi, asociațiile de părinți contestă această legătură directă. Inegalitățile materiale rămân la vedere prin încălțăminte, telefoane inteligente, rucsacuri sau ceasuri, iar datele științifice arată că uniforma școlară nu are un impact demonstrat în diminuarea agresiunii.

Bullyingul este determinat de dinamici complexe de grup, mediul familial, spațiul online și climatul general din unitatea de învățământ, fiind combătut cu succes doar prin programe specifice derulate în școli. În acest sens, România deține deja o bază strategică, complet ignorată în favoarea noii inițiative.

„Dacă statul identifică acum resurse suplimentare pentru această zonă, eu cred că discuția serioasă trebuie să fie și despre intervențiile pe care România deja și le-a asumat. Din 2024 avem aprobată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru susținerea părinților 2024–2030. Ea prevede explicit programe de educație și consiliere parentală și chiar programe pentru copii, părinți și cadre didactice destinate creșterii capacității de reacție la bullying. Strategia merge până la cifre foarte concrete: aproximativ 353 de milioane de lei estimate pentru dezvoltarea componentei de susținere parentală până în 2030 și o țintă de aproape două milioane de participări ale părinților în programe. Aici avem deja o politică publică adoptată, cu obiective, indicatori și estimări financiare. Eu aș prefera să discutăm foarte serios despre punerea ei efectivă în practică și despre consilierea copilului, a părintelui și a profesorului. Pentru că bullyingul se previne prin educație, intervenție timpurie, relații sănătoase și responsabilizarea adulților din jurul copilului. Hainele pot ascunde pentru câteva ore o diferență materială; ele nu rezolvă cauza problemei.”
— Cătălin Nan, reprezentantul părinților

Traseul legislativ al legii privind uniformele obligatorii este în plină desfășurare, iar prevederile legate de costuri, amenzi sau mecanismele concrete de aplicare pot suferi modificări suplimentare înainte de votul final din Parlament.

Explorează subiectele:

uniforme școlare educație Cătălin Nan

Distribuie Distribuie Comentarii