Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din întreaga lume, dar când vine vorba despre beneficii și riscuri, părerile sunt împărțite. Mereu au fost voci care au susținut că este benefică, în timp ce altele susțineau contrariul. Un nou studiu ar putea înclina balanța.

Rezultatele unui mic studiu publicat, joi, în The New England Journal of Medicine, arată atât beneficiile, cât și dezavantajele pe care le are cafeaua asupra sănătății.

Dar o concluzie importantă este aceea că persoanele care consumă cafea sunt mai active, dar dorm mai puțin. Iar asta le-ar putea expune unui risc mai mare de a suferi de palpitații, scrie CNN .

„Constatarea generală este că nu există o singură consecință legată de sănătate a consumului de cafea, ci că realitatea este mai complicată decât atât”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Gregory Marcus, cardiolog și profesor de medicină la Universitatea din California, San Francisco.

„Marea majoritate a cercetărilor pe această temă au fost observaționale, ceea ce înseamnă că ne uităm și vedem ce se întâmplă cu persoanele care beau sau nu cafea”, a mai spus Marcus, precizând că exisă posibilitatea să existe alte cauze implicate ale concluziilor studiului. „Singura modalitate de a atenua aceste efecte potențiale a fost de a efectua un studiu intervențional randomizat”, a mai spus el.

Mai multă mișcare, dar mai puțin somn

Pentru a avea o idee mai bună despre efectele imediate ale cafelei asupra sănătății, autorii au recrutat 100 de adulți sănătoși, care aveau în medie 39 de ani și proveneau din zona San Francisco. Ei i-au echipat pe participanți cu Fitbit, un dispozitiv pentru a le urmări pașii și somnul, monitoare continue de glicemie și dispozitive de electrocardiogramă care le urmăreau ritmul cardiac.

Fiecărui participant i s-a cerut a în mod aleatoriu să bea cât de multă cafea dorea, timp de două zile. Apoi, alte două zile, i s-a cerut să se abțină, repetând acest ciclu pe o perioadă de două săptămâni.

Concluzia a fost că în zilele în care au băut cafea, participanții au făcut în medie cu 1.058 de pași mai mult decât în zilele în care nu au băut cafea. Dar în acele zile, somnul a fost afectat, participanții având cu 36 de minute mai puțin somn. Cu cât au băut mai multă cafea, cu atât au avut parte de mai multă activitate fizică și mai puțin somn.

Cafeaua ar putea afecta inima

Cafeaua părea să afecteze și inima. Cercetătorii nu au găsit nicio dovadă a unei relații semnificative între consumul de cafea și contracțiile atriale premature, care sunt „palpitații, foarte frecvente, pe care le experimentăm cu toții și care provin din camerele superioare ale inimii”, a spus Marcus. Acestea se pot simți ca o fluturare sau o bătaie accentuată în piept.

„Persoanele cu mai multe contracții atriale premature (palpitații) au un risc mai mare de a dezvolta o tulburare a ritmului cardiac foarte semnificativă din punct de vedere clinic, numită fibrilație atrială”, a adăugat el.

Dar consumul a mai mult de o ceașcă pe zi a dus la o incidență cu aproximativ 50% mai mare a contracțiilor ventriculare premature, sau PVC, în comparație cu zilele în care nu s-a consumat cafea.

Aceste bătăi ale inimii apar din camerele inferioare ale inimii și pot fi resimțite și ca palpitații.

„Așadar, acest lucru oferă dovezi convingătoare că ar putea fi utilă experimentarea (renunțării) la cafea în cazul acelor persoane care se confruntă cu palpitații deranjante legate de PVC”, a mai spus Marcus. PVC se referă la contracțiile ventriculare premature (PVC), bătăi suplimentare ale inimii care încep într-una dintre cele două camere de pompare inferioare ale inimii (ventriculii). Aceste bătăi suplimentare perturbă ritmul regulat al inimii, provocând uneori o senzație de fluturare sau palpitații.

Cine ar trebui să renunțe la cafea

„Există, de asemenea, dovezi că, la unele persoane, mai multe PVC-uri pot duce la o slăbire a inimii sau la insuficiență cardiacă”, a adăugat Marcus. „Așa că s-ar putea ca, dacă cineva este deosebit de îngrijorat de riscurile de insuficiență cardiacă - cum ar fi faptul că are un istoric familial de insuficiență cardiacă sau există un alt indiciu pe care medicul lor le spune că (îi) face să fie la risc - ar putea dori să se abțină de la cafea.”

Peter Kistler, care este șeful departamentului de electrofiziologie de la Spitalul Alfred din Melbourne, Australia, a descris studiul ca fiind puternic, dar a avertizat că „acesta este un studiu pe termen scurt la voluntari sănătoși”.

„Acesta nu oferă nicio informație cu privire la beneficiile pe termen lung sau la efectele adverse ale consumului de cafea pe termen lung”, a declarat Kistler, care nu a fost implicat în studiu. „Acest lucru nu oferă informații despre impactul cafelei la persoanele cu alte afecțiuni de sănătate și, în general, (participanții la studiu) au consumat cantități modeste de cafea.”