STUDIU În unele creiere umane au fost detectate cantități de plastic cât încape într-o linguriță / Ambalajele alimentare contaminează mâncarea cu micro și nanoplastice
Un studiu recent publicat în revista NPJ Science of Food, realizat de echipa condusă de biologa Lisa Zimmermann de la Food Packaging Forum Foundation, din Zurich, arată că ambalajele alimentare din plastic pot elibera micro- și nanoplastice în alimente în timpul utilizării zilnice obișnuite. Practic, studiul începe să delimiteze un scenariu distopic: cam tot plasticul care vine în contact cu alimentele eliberează o cantitate infimă, dar însumând situația tinde să devină gravă, scrie G4Food .
În ultimele decenii, plasticul a devenit unul dintre cele mai utilizate materiale pentru ambalarea alimentelor, datorită ușurinței în utilizare, versatilității și costului redus. Sticle, caserole, folii, pungi și recipiente de unică folosință umplu rafturile supermarketurilor și bucătăriile noastre, jucând un rol important în conservarea alimentelor și în logistica alimentară globală.
Totuși, în spatele promisiunii de igienă și comoditate, se ascunde un risc invizibil și în creștere: contaminarea cu micro- și nanoplastice (MNP).
Gesturi cotidiene aparent banale, efecte neluate în calcul
Cercetarea a arătat că operațiuni obișnuite, precum deschiderea ambalajelor alimentare sau folosirea lor, pot duce la eliberarea de particule minuscule de plastic direct în alimente și băuturi. O descoperire care ridică semne de întrebare serioase cu privire la siguranța materialelor aflate în contact cu alimentele și la nivelul real al expunerii noastre zilnice la aceste fragmente invizibile.
Gesturi cotidiene precum deschiderea unui ambalaj cu brânză sau scufundarea unui pliculeț de ceai în apă fierbinte pot determina migrarea de MNP în alimente. În unele cazuri, cantitatea detectată este șocantă – în creierele umane analizate au fost descoperite urme echivalente cu o linguriță întreagă de nanoplastice.
Refolosirea recipientelor de plastic amplifică riscul
Studiul a analizat peste 100 de cercetări, evaluând calitatea datelor și identificând sursele principale de MNP. Micro- și nanoplastice au fost detectate într-o gamă largă de produse, printre care: bere, orez, pește la conservă, apă minerală, sare de bucătărie, mâncare take-away și băuturi răcoritoare.
S-a constatat că MNP nu provin doar din ambalaje, ci și din echipamentele de procesare a alimentelor, mai ales în cazul produselor ultraprocesate.
Un aspect deosebit de îngrijorător este că eliberarea de MNP crește odată cu reutilizarea: fiecare deschidere a unei sticle sau spălare a unui recipient de plastic contribuie la abraziunea materialului, ceea ce duce la transferul particulelor plastice în alimente.
Reglementările europene sunt depășite
În prezent, Regulamentul european CE 1935/2004, care reglementează materialele în contact cu alimentele, nu menționează explicit micro- și nanoplasticele, deși acestea reprezintă un risc real pentru sănătatea publică.
Motiv pentru care coordonatoarea cercetării subliniază necesitatea urgentă de reglementări specifice actualizate în materie și, totodată, efectuarea unor teste de migrație pentru evaluarea și limitarea eliberării acestor particule.
Deși efectele asupra sănătății nu sunt pe deplin clarificate, mai multe studii sugerează că particulele de microplastic pot afecta microbiomul intestinal, provoca stres oxidativ, induce neurotoxicitate și tulburări endocrine.
Până la apariția unor date mai concludente, principiul precauției ar trebui să stea la baza politicilor sanitare și industriale.
