Sociologul Ioan Hosu, profesor la UBB, a explicat pentru „Weekend Adevărul“ că influencerii de genul fraților Tate au un succes atât de mare pentru că oferă circ, câștigând astfel un public de masă, care nu poate fi câștigat printr-un conținut de calitate.

„Weekend Adevărul“: Cum se explică încrederea de care se bucură frații Tate?

Ioan Hosu: Mecanismul care explică gradul mare de încredere în frații Tate este dat de prestigiul pe care-l acumulează în social media și faptul că există bunăstare, oamenii au reușit să monetizeze această bunăstare și vizibilitatea. Dacă vedem că au și mașini, proprietăți, bani și conturi înseamnă că sunt oameni valoroși. Până la urmă, credibilitatea și încrederea se reduc la bani, deci dacă ai bani înseamnă că ești autentic și tu nu poți să greșești, să minți sau să furi. Și dacă furi, nu contează, pentru că fură și alții, fură și politicienii, fură multă lume. Ei sunt considerați ca făcând parte din categoria celor care au reușit ceva în viață fără să ne întrebăm dacă succesul pe care-l dobândește cineva este unul corect, legal sau nu încalcă norme legale sau etico-morale sau de altă natură.

Notorietatea câștigă teren în fața carierei

- S-a schimbat foarte mult ierarhia profesiilor spre care privesc tinerii cu interes. Profesia de influencer a ajuns să fie foarte populară pentru mulți tineri. Nu mai sună atât de bine să devii medic, profesor, inginer. Ce s-a întâmplat?

Există un studiu pe care l-am făcut în toamnă împreună cu INSCOP. Una dintre întrebările dintr-un studiu național reprezentativ, pe populație adultă, este legată de prestigiul profesiei de educator/profesor. Acest prestigiu este prăbușit. Oamenii nu mai recomandă copiilor să investească în direcția aceasta. De ce ai fi motivat să mai faci asta, când ești plătit foarte prost și prestigiul este foarte jos?

Există o redirecționare a traseelor profesionale în rândul elevilor și studenților. Tinerii se orientează înspre a fi cunoscuți, spre a fi VIP-uri și după aceea vor veni și banii, or, lucrurile astea nu se întâmplă pentru toată lumea și nu se întâmplă ușor, sunt foarte fluide, nu poți face un plan pe termen lung.

Comportamentele deviante, dacă aduc bani, se consideră că sunt foarte bune. Nimeni nu mai e dispus să investească pe termen lung și consistent în construcția unei cariere. Lucrurile trebuie să se întâmple rapid și fără mare efort. La fel se întâmplă în toate domeniile.

Există o schimbare de paradigmă și trebuie să vedem cum ar trebui să redimensionăm această poveste pentru că, până la urmă, lumea funcționează având sensuri și înțelesuri comune asupra realității. Altfel, apar decuplări, apar grupuri care nu înțeleg ce vor alții. Trebuie să înțelegem aceste schimbări, pentru ca corpul social să poată să ducă mai departe educația, sănătatea, valorizarea socială.

- Frații Tate și alții asemenea lor domină un mediu – social media – în care nu-i găsim pe „influencerii“ să le zicem pozitivi, care au valoare intelectuală și au mesaje pozitive, cum erau altădată artiștii, scriitorii, profesorii, care transmiteau viziunile lor prin cărți, filme și artă de calitate. Nu ar trebui să ajungă și acești influenceri pe rețelele sociale, unde sunt tinerii?

„Mediul este mesajul“, spunea Marshall McLuhan. Fiecare canal de comunicare media, de masă, sau noile media vine cu publicul, valorile, preferințele sale. Cred că întotdeauna lucrurile au stat așa, categoriile de vârste diferite împărțășeau valori și preferințe diferite.

Acum, aceste categorii de vârstă, profesionale sau generaționale au posibilitatea să interacționeze la nivel de masă. Astea sunt expresiile pe care le vedem într-un mediu. Diferite publicuri pot fi accesate în diferite medii. Nu cred că ar trebui să ne preocupe să privim asta ca o spaimă. Nu orice creator de conținut se poate adresa oricui, el n-are cum să se multiplice ca identitatea discursivă după 7-8-10 publicuri. El are un public dominant. Altfel, apare lipsa autenticității și credibilității, plus că unii vor respinge de la început ideea că cineva de 50 de ani poate fi credibil pentru cineva de 17 ani.

Există prejudecăți și în rândul categoriilor de vârstă foarte tinere. Sunt platforme în care vedem preocupările intelectuale, civice publice ale unei zone de public care cere mai mult. Aceste idei nu au aderență, nu vor circula în publicuri de masă, pentru că necesită reflecție. Pe aceste rețele este un fast-food comunicațional, cu conținut mult, toxic și accesat masiv. Creatorii conținutului cultural, științific, artistic, jurnalistic de calitate sunt mai selectivi cu ceea ce privește categoria publicurilor. Nu poți să faci conţinut de masă decât dacă sacrifici calitatea pentru audiență.

În esență, problema este: îți dorești audiență de masă pentru notorietate și câștiguri din zona trivială, de calitate scăzută, sau îți dorești un public nișat și poți trăi din asta sub aspectul creatorului, artistului, omului de știință fără să faci concesiile astea care sunt pentru unii inacceptabile. Unii nu vor să spună absolut orice ca să fie auziți.

Influenceri până la proba contrarie

- Atunci, ar trebui să lucrăm în locurile unde-și caută tinerii informația?

Ne întoarcem la problemă: cine să le spună tinerilor unde să-și caute informațiile? Școala nu mai reprezintă o sursă în acest sens și nici părinții. Familia și școala și-au pierdut încet-încet din autoritatea aceasta. Atunci, cine le spune? Cei pe care-i găsesc în aceste medii pe care le accesează. Modelele pentru ei sunt cei prezenți în aceste rețele. Avem o schimbare de ierarhie atunci când vorbim despre modele care ne ghidează în viață și, cu siguranță, nu sunt profesorii, familia, părinții, ci eventual sunt cei de aceeași generație, care au o oarecare valorizare în rețelele sociale.

Cu alte cuvinte, în rețeaua socială găsesc instanțele care dau direcție, acolo găsesc modelele și acolo găsesc valorizarea. E un cerc vicios, pentru că acolo găsesc modelul, recomandarea, validarea. Lucrurile acestea nu le poate schimba decât timpul, când unii vor vedea că existența noastră trebuie să se desfășoare și în afara acelor spații. Validările acestea vin cu timpul, altfel, orice intervenție e forțată și riscă să fie respinsă. Vor refuza mesajul, ca fiind inadecvat pentru ce vrea el să audă.

- Până când vor urma tinerii acești mentori informați de pe rețelele sociale?

Atât timp cât acest lucru le va asigura bunăstarea lor materială, socială și psihologică. S-ar putea ca în momentul când vor vedea că astfel de modele nu funcționează, și vedem exemplul fraților Tate, care au fost arestați, să-și schimbe și tinerii perspectiva. E ca și cazul Cumpănașu, care a avut succes foarte mare la o anumită categorie de tineri, până când a intrat în vizorul poliției și s-a aflat că nu a terminat școala, că și-a falsificat acte și alte ilegalități. Influencerii aceștia se află într-o schemă globală de management al atenției care aduce după sine și capitalizare.

- De ce au totuși așa de mare succes influencerii precum Tate?

Pentru că este circ. Lumea s-a uitat la circ și se va mai uita la circ. „Pâine și circ“ se spunea pe vremea romanilor, când masele erau liniștite cu jocuri cu gladiatori. Nu e nimic nou sub soare. Suntem în paradigma asta, „panem et circum“, numai că circul are diferite forme, acum circul e virtual și digital, nu mai e unul fizic.

În aceeași idee, psihologul clujean Domnica Petrovai explică pentru „Weekend Adevărul“ de ce sunt frații Tate atât de populari în rândul tinerilor și cum putem să facem să-i ținem pe adolescenți departe de influența unor astfel de personaje toxice.