Președintele american Donald Trump a anunțat că următoarea întâlnire bilaterală cu omologul său rus, Vladimir Putin, va avea loc în Alaska – un teritoriu vândut de Rusia Statelor Unite în urmă cu 158 de ani. Alegerea locației este simbolică, în contextul în care se preconizează că președintele rus va veni cu o propunere de încetare a focului, în schimbul cedării de teritorii din estul Ucrainei.

Condițiile anunțate înaintea summitului, programat pentru vineri, par să avantajeze clar Moscova, iar propunerile inițiale ale emisarului american Steve Witkoff, privind posibila renunțare de către Ucraina la părți din regiunile Donețk și Luhansk, au fost întâmpinate cu îngrijorare atât la Kiev, cât și în capitalele europene.

Potrivit unor surse diplomatice, Kremlinul susține ideea obținerii de teritorii fără continuarea luptelor, în timp ce partea americană explorează posibilitatea unei înțelegeri care să includă un armistițiu. Criticii atrag atenția asupra faptului că propunerile vin într-un moment în care Ucraina continuă să își apere teritoriul în est, inclusiv în orașe precum Pokrovsk și Kostiantynivka, unde forțele ruse se apropie de încercuire.

Dilema Ucrainei: apărarea teritoriului versus presiunea pentru negocieri

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins, la începutul weekendului, orice idee de cedare teritorială, subliniind atât angajamentul față de suveranitate, cât și dificultatea de a menține sprijinul militar și moral al populației și armatei în fața presiunilor externe.

Potrivit unor oficiali citați de presă, schimburile teritoriale evocate de președintele Trump ar putea include fâșii de teritoriu de la granițele regiunilor Sumî și Harkiv, controlate parțial de Rusia. Însă, în mod realist, un astfel de schimb ar aduce beneficii teritoriale semnificative doar Moscovei.

Îndoieli privind fezabilitatea unui armistițiu

Deși armistițiul este obiectivul declarat al discuțiilor, rămâne incert în ce măsură va putea fi implementat. Vladimir Putin a indicat în mod repetat că o încetare imediată a focului este imposibilă fără soluționarea unor aspecte tehnice legate de monitorizare și logistică.

Analiștii subliniază și riscul repetării unor situații din trecut, în care Rusia a folosit perioadele de armistițiu pentru a se regrupa militar. În acest context, unii lideri europeni au avertizat împotriva unor compromisuri care ar putea aminti de acordurile încheiate înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, cu referire la eșecul de a preveni expansiunea Germaniei naziste în 1938.

Rusia își menține obiectivele strategice

Moscova și-a menținut în mod constant o agendă maximalistă – care include subordonarea totală a Ucrainei și o reconfigurare strategică a relațiilor cu Statele Unite. Consilierul prezidențial al lui Putin, Iuri Ușakov a menționat că Alaska oferă un cadru potrivit pentru discuții privind cooperarea economică, sugerând și posibilitatea organizării unui viitor summit în Rusia.

Există temeri că apropierea personală dintre Trump și Putin ar putea deschide calea unor discuții tehnice mai aprofundate între echipele celor doi lideri, în absența Ucrainei. Un astfel de scenariu ar putea duce la prezentarea unei înțelegeri Kievului, însoțită de condiționări privind ajutorul militar și cooperarea în domeniul informațiilor.

Context geopolitic în schimbare

Două elemente noi influențează actuala dinamică. În primul rând, implicarea diplomatică a Chinei și Indiei – ambele în contact recent cu Kremlinul – ar putea explica noul interes al Rusiei pentru negocieri, în condițiile în care aceste state încearcă să evite eventuale sancțiuni secundare din partea SUA.

În al doilea rând, președintele Trump a indicat o schimbare de ton în raport cu omologul său rus, folosind termeni precum „dezamăgit” și „frustrat” pentru a descrie relația. Cu toate acestea, lipsa unor acțiuni concrete – cum ar fi impunerea de noi sancțiuni – a alimentat scepticismul în rândul aliaților europeni.

Perspective incerte pentru Kiev

Summitul din Alaska are loc într-un moment în care trupele ruse înregistrează progrese pe frontul din est, iar Ucraina se confruntă cu o presiune crescândă pentru a accepta negocieri. Faptul că discuțiile vor avea loc fără participarea directă a Ucrainei ridică întrebări cu privire la legitimitatea oricărui acord care ar putea rezulta.

În acest context, mulți analiști privesc întâlnirea de vineri nu ca pe un pas înainte către pace, ci mai degrabă ca pe o etapă delicată, care ar putea marca o înfrângere lentă, dar strategică, pentru Kiev.