SURSE Președintele nu a renunțat la referendum, dar îl va folosi ca poliță de asigurare pentru salvarea justiției dacă PSD va încerca din nou să o atace
Presedintele Klaus Iohannis nu va declansa acum referendumul pentru justitie, dar nu a renuntat la ideea unui referendum, pe care il va folosi ca polita de asigurare pentru salvarea justitiei daca PSD va incerca din nou sa slabeasca legislatia penala sau va ataca institutii cheie din sistemul judiciar, au declarat pentru HotNews.ro surse oficiale de la Cotroceni. Potrivit acestora, manifestatiile de strada si-au atins scopul iar ordonanta 13, prin care se dezincriminau partial abuzul in serviciu si conflictul de interese a fost oprita, astfel ca un referendum acum ar reprezenta “un glont tras in aer”.
Presedintele a anuntat pe data de 23 ianuarie organizarea unui referendum, insa dupa ce primit avizul Parlamentului pe data de 13 februarie, Klaus Iohannis n-a mai adus tema in discutie.
Oficialii de la Cotroceni au mai declarat pentru HotNews.ro ca “arma referendumului” nu va mai putea fi folosita inca o data in cazul in care PSD va incerca din nou sa atace justitia si ca din acest motiv presedintele n-a mai anuntat data consultarii populare. “E foarte posibil ca PSD sa incerce noi atacuri la justitie, din acest motiv un referendum organizat acum l-ar face mai putin eficient pe viitor”, au mai explicat oficialii Administratiei Prezidentiale.
Pe de alta parte, in absenta sustinerii partidelor si ramas fara obiect, exista riscul ca referendumul sa fie un esec iar pragul de prezenta de 30% sa nu fie atins.
Adoptarea ordonantei 13, prin care guvernul intentiona slabirea legislatiei penale, a fost blocata initial de prezenta presedintelui Klaus Iohannis la sedinta de guvern din data de 18 februarie, insa Guvernul Grindeanu a adoptat-o in cele din urma in seara zilei de 31 februarie in ciuda protestelor de strada. Sub presiunea crescanda a opiniei publice, care a dus la cele mai ample proteste de dupa 89 in marile orase, premierul Sorin Grindeanu a abrogat ordonanta 13, fiind respinsa si de Parlament astfel incat nu a intrat in vigoare si nu a produs efecte.
Pe data de 23 ianuarie, presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca va incepe procedurile pentru declansarea unui referendum pe tema amnistiei si gratierii. Ulterior, seful statului a revenit explicand la întrebarea de la referendum nu va conţine cuvântul "graţiere", deoarece Constituţia nu îi permite acest lucru şi că cel mai probabil întrebarea va fi legată de anticorupţie sau integritate.
Pe data de 7 februarie, presedintele anunta ca, imediat dupa ce va primi raspunsul Parlamentului, va convoca referendumul pe care l-a anuntat in ianuarie, dupa aparitia informatiilor potrivit carora guvernul pregatea un pachet legislativ privind gratierea si modificarea codurilor penale.
Pe data de 13 februarie, plenul reunit al Parlamentului a adoptat in unanimitate un aviz favorabil pentru referendumul solicitat de presedintele Klaus Iohannis pe tema anticoruptiei, aviz consultativ, care insa contine si patru recomandari care se refera la Constitutie, la decizii ale Curtii Constitutionale si la recomandarile Comisiei de la Venetia.
Pe data de 14 februarie, Presedintele Klaus Iohannis a declarat ca va anunta "in zilele urmatoare" data la care va fi organizat referendumul legat de lupta anticoruptie, precum si intrebarea de pe buletinul de vot. De atunci insa, seful statului n-a mai adus tema in discutie.
