Aproape jumătate din electorat nu se mai prezintă de ani buni la vot. Această tăcere a majorității a permis ca discursurile radicale, bazate pe suveranism religios, anti-europenism și atacuri la adresa instituțiilor democratice să devină dominante, subliniază experții. "Electoratul pro-european, moderat și rațional a fost insuficient mobilizat", completează specialiștii.

FOTO INQUAM ARHIVA

Rezultatul? Pe 4 mai a fost o concentrare disproporționată a votului în rândul celor radicalizați și profund motivați emoțional.

Un test pentru democrație și apartenența europeană

Turul al doilea, programat pentru 18 mai 2025, va pune România în fața unei alegeri definitorii. George Simion, ale cărui mesaje s-au bazat pe populism, suveranism și o retorică deseori în contradicție cu valorile europene, are un avantaj clar.

Pentru Nicușor Dan, mizând pe un electorat urban, rațional, european și rezervat, provocarea este colosală: să transforme un vot defensiv într-o mobilizare istorică. Iată de ce, Nicușor Dan, candidatul pro-european, se confruntă cu o provocare uriașă în turul al doilea. Sociologul Remus Ștefureac consideră că va fi „foarte greu pentru Nicușor Dan să construiască o coaliție largă de votanți pentru a-l depăși pe George Simion dacă în turul doi se va păstra același nivel de prezență.”

În ciuda faptului că Dan are o bază de susținători mai stabilă, Simion beneficiază de mai multe „bazine” de voturi din care poate atrage sprijin, având în vedere că scorul său în primul tur a fost aproape dublu față de al lui Dan. Șansele lui Nicușor Dan de a câștiga sunt legate de mobilizarea unei părți semnificative din electoratul tăcut, care nu s-a prezentat la urne.

Rădăcinile nemulțumirii și potențialul unei rupturi

În fața unei crize politice adânci și a unei polarizări tot mai evidente, votul pentru Simion poate fi văzut ca un reflex al unui electorat care se simte ignorat și marginalizat. „Ranchiuna, ura, resentimentele, spiritul vătămător, n-ar trebui să-și aibă loc într-o democrație funcțională”, spune psihiatrul Gabriel Diaconu, subliniind faptul că votul este o alegere personală, dar și un act ce trebuie să contribuie la binele colectiv. „Sunt oameni, câteva zeci de mii, care nu fac parte din niciuna dintre tabere, pentru că ei nu știu nimic nici de Rusia, nici de Uniunea Europeană. Ei sunt ai României, fără doar și poate, doar că sunt Cei Uitați.", mai crede Diaconu

Ce urmează pentru România?

Acesta este un moment crucial pentru viitorul României. Turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru 18 mai 2025, va fi nu doar un test pentru candidați, ci și pentru unitatea și apartenența României la proiectul european. Într-o perioadă în care România se confruntă cu provocări economice și sociale considerabile, este esențial ca electoratul să înțeleagă că alegerea sa nu este doar un vot pentru o persoană, ci pentru viitorul unei țări în Uniunea Europeană, în fața unei lumi tot mai divizate, mai atrag atenția experții.