Cheltuirea banilor publici reflectă structura de putere a partidelor, iar reformele anunțate de Guvern nu vor avea efect dacă nu reduc concret cheltuielile, avertizează economistul Radu Nechita. Profesorul de la UBB atrage atenția că redistribuirea fondurilor favorizează administrațiile locale aflate sub aceeași culoare politică cu guvernarea și propune comasarea primăriilor mici și tăieri diferențiate, în funcție de gradul de risipă. Amintim că, Guvernul şi-a anunţat intenţia de a reduce cu 10% fondul de salarii din instituțiile publice, reforma administrației urmând să se facă în cursul lunii ianuarie, după ce Executivul o va aproba, cel mai probabil în ședința de joi, 15 ianuarie.

Nechita: Banii sunt redistribuiți în funcție de culoarea partidelor

„Ar trebui să fie cheltuiți cât mai aproape de cetățean. (...) Lucrurile sunt însă amestecate, pentru că schema de personal răsplătește și clientela politică . Este nevoie de o separare pe verticală a cheltuielilor. Unele primării sunt subfinanțate, încasând doar taxele locale, dar au și multe cheltuieli, iar o parte din acestea sunt acoperite din colectarea TVA, impozit pe venit, impozit pe profit. O altă sursă de finanțare vine prin redistribuirea fondurilor de la primăriile mai bogate la cele mai sărace, un fel de solidaritate națională.

Ce încerc să vă spun este că resursele financiare sunt redistribuite în funcție de culoarea partidelor de la Guvernare către aceeași culoare a partidelor din administrația locală. Și nu vă spun doar eu, sunt studii ale Expert Forum. Ăsta e târgul și nu e bun. Acum, ca se taie niște posturi și niște salarii, nu cred că am rezolvat ceva. În sfârșit are cineva curajul să taie, să riște supraviețuirea politică. Testul e scăderea cheltuielilor publice. Adică să vedem dacă în 2026 vor fi mai mici decât în 2025 sau în 2024 sau în 2023. Ăsta e testul de reușită a reformei.

Ar trebui să scadă și numărul de administrații locale, să nu mai existe primărie cu n angajați pentru localități mici cu 88 de locuitori. Să fie comasate. Referitor la tăieri, premierul Ilie Bolojan arăta recent cum unele primării aveau scheme de personal foarte stufoase. Există județe care au cheltuit mai mult și județe care au cheltuit mai puțin. O scădere cu 10%, egală pentru toată lumea nu e corectă. Ar trebui să taie mai mult de la cei care au risipit mai mult și mai puțin de la cei care țși-au chibzuit mai bine fondurile”, este de părere economistul Radu Nechita, profesor la UBB.

Negrescu: Zeciuala nu e de ajuns

La rândul său, analistul Adrian Negrescu, a declarat pentru „Adevărul” că „zeciuiala anunțată de politicieni nu are o cine știe ce amprentă financiară în buget”, dar speră să fie doar un prim-pas în tentativa de a reduce cu adevărat cheltuielile statului.

„Și spun acest lucru pentru că perspectivele ne impun niște măsuri drastice în viitor. Poate că în 2026, pe fondul creșterii taxelor, statul va reuși să reducă deficitul bugetat în 6,4%, însă problema este ce vom face în anii următori, pentru că ținta este să îl reducem la 3%.

Culoarul de creștere a taxelor este deja epuizat – nu văd de unde să mai creștem taxele în anii următori pentru că riscăm să ducem economia în recesiune – împrumuturile publice și-au atins deja borna maximă de suportabilitate – de maxim 50 miliarde de euro pe an (nu ne mai împrumută nimeni peste acest nivel), astfel că singura soluție este să tăiem din cheltuieli, pentru că din reducerea evaziunii, chiar dacă vedem niște eforturi salutare la Ministerul Finanțelor, nu vom reuși să aducem bani la buget în așa fel încât să limităm drastic ecartul dintre venituri și cheltuieli. Reducerea cheltuielilor publice, restructurarea aparatului de stat reprezintă astfel singura noastră șansă de a reduce deficitul – iar zeciuiala nu va fi de ajuns. Trebuie o reformă administrativă, o restructurare a instituțiilor statului prin desființări, comasări de instituții, o regândire a cheltuielilor de funcționare a statului, trebuie, în esență, să facem cu adevărat reforme, nu doar politică.

Și sper să existe mai multă responsabilitate. Mă uit la ideile năstrușnice anunțate de Compania Națională de Investiții care a dat undă verde pentru construcția de noi stadioane pe datorie. Altfel spus, le cere constructorilor să înceapă lucrările pe banii lor și le promite că îi va plăti din 2027. O inițiativă cel puțin bizară, fără o logică economică. Dincolo de lipsa de fezabilitate economică a acestor investiții, se pune problema de unde vor fi bani în 2027 pentru astfel de investiții de sute de milioane de euro în condițiile în care inclusiv fondurile din PNRR vor fi deja epuizate. CNI riscă să ducă bugetul de stat într-o situație limită, fără niciun fel de responsabilitate bugetară.

Sper ca dl. Nazare să corijeze aceste inițiative și să construiască o lege a bugetului fezabilă care să reducă semnificativ din risipa banului public, altfel spus să tăiem din bugete în așa fel încât să forțăm bugetarii de lux, nobilimea bugetară să taie din privilegii, să restructureze și reformeze activitatea statului român.

Rămâne de văzut dacă va exista și voința politică în acest sens pentru că altfel vom rămâne cu aceeași senzație – ca reformele în România au însemnat, în esență, doar creșteri de taxe”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

Nu se va tăia din salariile de bază

Guvernul va folosi asumarea răspunderii pentru a trece pachetul legislativ privind reducerea cu 10% a fondului de salarii din instituțiile publice, măsură pe care o consideră ultimă șansă de credibilitate a actualului executiv.

„Bugetul real și responsabil nu poate fi conceput în acest an fără aceste reduceri de cheltuieli”, a spus ministrul Radu Miruță, precizând că joi, în ședința de Guvern, va fi adoptat pachetul pe administrație.

Potrivit acestuia, fiecare ordonator principal de credite trebuie să reorganizeze instituția pe care o conduce pentru a reduce cu 10% fondul de salarii, fără a tăia salariile de bază.

Lista instituțiilor cu cei mai mulți bugetari

Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), la nivelul lunii noiembrie 2025, ultima lună pentru care există date oficiale, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România era, în noiembrie 2025, de 1.280.562, cu 290 mai puține comparativ cu luna precedentă.

Raportat la ianuarie 2025, numărul posturilor ocupate a fost în noiembrie mai mic cu 31.946 posturi.

Peste 63% dintre posturile ocupate erau în administrația publică centrală, respectiv 815.556 (plus 593 față de octombrie 2025), iar dintre acestea 600.581 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat (plus 174 angajați, comparativ cu octombrie 2025).

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educației, respectiv 293.788 (plus 1.441 comparativ cu luna anterioară), Ministerul Afacerilor Interne - 124.860 (minus 453), Ministerul Apărării Naționale - 75.585 (minus 692), Ministerul Finanțelor - 23.881 (minus 37) și Ministerul Sănătății -18.265 (minus 45).

Potrivit sursei citate, în instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.752 de posturi (minus 29 comparativ cu octombrie 2025), în cele subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj un număr de 42.980 (minus 138), în timp ce în instituțiile finanțate integral din venituri proprii erau 163.243 de posturi ocupate (plus 586).

Totodată, în administrația publică locală lucrau, în noiembrie 2025, 465.006 de persoane (minus 883 comparativ cu octombrie 2025), dintre care 284.284 în instituții finanțate integral din bugetele locale (minus 876) și 180.722 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (minus 7).

Lista defalcată cu numărul de angajați al fiecărei instituții poate fi văzută AICI

Reforma administrației, amânată de mai multe ori

Încă din vara anului trecut, premierul Ilie Bolojan a anunțat că va concedia circa 13.000 de bugetari, sperând că astfel va face economii la buget de 1,2 - 1,4 miliarde de lei anual.

Șeful Executivului a explicat că această măsură face parte din eforturile de eficientizare a administrației publice și de optimizare a cheltuielilor, în contextul în care numărul de angajați din instituțiile locale a crescut semnificativ în ultimii ani.

Bolojan a declarat că o astfel de măsură ar avea şi un impact "moral", deoarece încrederea celor care contribuie la bugetul de stat va fi recâştigată doar atunci când aceştia vor vedea că banii respectivi nu sunt risipiţi.

„Când oamenii văd că o parte din banii pe care îi plătesc se duc pe 'apa sâmbetei', nu au cum să plătească voluntar lucrurile. Şi atunci caută să îşi optimizeze fiscal plăţile, să fugă de plata impozitelor, pentru că nimeni nu vrea să plătească un impozit, ştiind că acei bani sunt folosiţi pentru tot felul de lucruri care nu înseamnă plus. Deci, este şi un aspect de echitate , de moralitate şi de capacitate de a lua decizii în alte domenii", a adăugat el.

Pachetul de măsuri care vizează reforma administrației locale a fost amânat de mai multe ori anul trecut, după ce liderii coaliției nu au ajuns la un consens.

Potrivit calculelor, dacă s-ar fi aplicat reducerea de 45%, ar fi fost efectiv concediați doar aproximativ 13.000 de funcționari. Restul posturilor vizate ar fi rămas neocupate și nu ar fi generat concedieri efective.