Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși prăznuiesc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel chemat de Dumnezeu să pregătească calea pentru Mântuitorul Iisus Hristos. Este sărbătoarea care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă și de ea sunt legate și tradiții laice.

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul este una dintre cele mai mari sărbători creștine, fiind închinată profetului considerat puntea dintre Vechiul și Noul Testament.

Ce semnificație are pentru creștini ziua de Sfântul Ion?

Preot Gabriel Cazacu: „Este un omagiu pentru toată jertfa pe care Sfântul Ioan Botezătorul a săvârșit-o în această lume. E cinstit de mai multe ori de-a lungul anului. Este un sobor al Sfântului Ioan și este sărbătorit într-un mod cu totul aparte și special de către Biserică, fiind recunoscătoare pentru toată jertfa Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului.”

Cine a fost Sf. Ioan Botezătorul și care este semnificația zilei de 7 ianuarie

Sf. Ion Botezătorul este cunoscut în biserica ortodoxă ca Proroc, Înaintemergător și Botezător al Domnului Iisus Hristos. Ultimul mare proroc al Vechiului Testament a trăit ascetic în pustiu, predicând pocăința și botezând pe cei ce doreau o viață nouă în Duhul lui Dumnezeu. El a botezat pe Iisus în râul Iordan, eveniment fundamental în istoria mântuirii, când a fost descoperită și lumina Sfintei Treimi, potrivit basilica.ro. Soborul Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătoarea închinată celui care l-a botezat pe Iisus în râul Iordan, fiind marcată la scurt timp după Bobotează (6 ianuarie) și subliniind rolul său esențial în scurta viață a lui Hristos.

„Ioan a trăit o viață aspră, purtând haine din păr de cămilă și hrănindu-se cu miere și lăcuste, simbol al ascezei și al dedicației totale pentru Dumnezeu. După ce și-a împlinit misiunea, a fost martirizat prin decapitare la porunca lui Irod, pentru că îl mustrase pentru păcatul său”, mai precizează sursa citată.

„Nu există model mai potrivit, pentru bărbații credincioși, decât Sfântul Ioan Botezătorul”

„«Înger» este numit în evanghelie, iar acatistul său îl prezintă ca « înger pământesc și om ceresc» , pentru că viață îngerească și cerească a dus el, vreme de 30 de ani în pustie: «Și era Ioan îmbrăcat în haină de păr de cămilă, avea cingătoare de piele împrejurul mijlocului și mânca lăcuste și miere sălbatică». Iar când a ieșit la propovăduire, îi învăța pe oameni fără a căuta la fața ori la funcția lor, ci înfigea cuvântul său temerar și necruțător ca un pumnal în sufletul fiecăruia, pentru ca pe toți să-i dobândească pentru Împărăția ce avea să vină”, arată Episcopul Slatinei și Romanaților, PS Sebastian, în „Cuvântul ierarhului”, pe site-ul episcopiei.

Sfântul Ioan Botezătorul constituie, pentru multe motive, un model. „Nu există model mai potrivit, pentru bărbații credincioși, decât Sfântul Ioan Botezătorul, iar pentru femei modelul cel mai bun este Maica Domnului”, mai arată ierarhul, numindu-l pe Ioan Botezătorul cel mai mare sfânt al Bisericii ortodoxe, de la care „putem învăța asceza desăvârșită, viața curată, devotamentul deplin față de Domnul, curajul și, mai ales, verticalitatea și principialitatea”.

De câte ori pe an este Sfântul Ioan

Biserica Ortodoxă i-a închinat Sfântului Ioan Botezătorul șase sărbători, astfel: Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (7 ianuarie); Prima si a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie); A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul (25 mai); Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie); Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august) și Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul (23 septembrie). Trei dintre acestea sunt cele mai cunoscute credincioșilor:

7 ianuarie – Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

Această sărbătoare se celebrează în dimineața de după Botezul Domnului (Bobotează) și are ca semnificație pomenirea Sfântului Ioan pentru rolul său direct în botezul lui Iisus Hristos. Așa cum Botezul Domnului este mărturia revelării Sfintei Treimi, Ioan primește onoarea de a fi primul care îl botează pe Mântuitorul și îl recunoaște deschis ca Fiul lui Dumnezeu. Rânduiala Soborului arată importanța mărturiei lui Ioan pentru credință și îl plasează în centrul istoriei mântuirii ca „glas care strigă în pustie” (cf. Isaia 40), potrivit basilica.ro.

Ziua de 7 ianuarie este importantă în casele românilor, fiind din vechime sărbătoarea care încheie ciclul principalelor sărbători de iarnă. Este prilej de binecuvântare, urări și obiceiuri menite să aducă noroc și sănătate în anul ce urmează.

24 iunie – Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

Este ziua în care Biserica cinstește nașterea Sfântului Ioan, considerată un eveniment minunat, profețit de îngerul Gavriil părinților săi, Zaharia și Elisabeta. Nașterea sa din părinți înaintați în vârstă este privită ca o minune premergătoare Nașterii lui Hristos, simbolizând treapta de apropiere dintre Vechiul și Noul Testament.

În tradiția populară, Nașterea Sfântului Ion Botezătorul coincide cu sărbătoarea Sânzienelor, de care sunt legate tradiții agricole și ritualuri menite să aducă spor și roade bogate.

29 august – Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Este sărbătoarea care amintește martiriul Sfântului Ioan, când a fost decapitat din porunca lui Irod pentru că îl mustrase public pentru păcatul său. Tăierea capului are o semnificație profundă în spiritualitatea ortodoxă: este un apel la asceză, pocăință și îngrijirea sufletească, un exemplu de mărturisire a credinței până la sfârșit. În calendarul Bisericii, această zi este una de post și rugăciune, ca pildă de smerenie și curaj duhovnicesc, arată basilica.ro.

Tradiții de Sf. Ioan Botezătorul

Sfântului Ioan Botezătorul românii i-au închinat numeroase obiceiuri , unele păstrate până astăzi.

Unul dintre acestea este „Udatul”, sau „Stropitul cu Agheasmă” - credincioșii folosesc apă sfințită (agheasmă) pentru a se stropi reciproc, simbol al purificării și binecuvântării întregului an. În diferite zone ale țării există obiceiul „Udatul Ionilor”, care presupune ca persoanele cu numele Ion, Ioan, Ioana etc. să fie stropite, sau „botezate”, pentru noroc, sănătate și spor.

În Maramureș există „Vergelul”, un ospăț comun la care participă fetele și feciorii. Se fac hore, se formează perechi și astfel se încheie perioada sărbătorilor de iarnă.

În Bucovina se întâlnea obiceiul decorării porților celor care poată numele de Ion/Ioan/Ioana cu brazi împodobiți, ca semn de sărbătoare.

În Oltenia, în satele din sudul județului Olt, se practica, îndeosebi în satele din apropierea drumurilor intens circulate, unde exista primejdia „spurcării“ apei, obiceiul „Păzitul Fântânilor” , în fapt un prilej de chef pentru flăcăii satului care se adunau lângă fântâni, cu mâncare și băutură, și petreceau noaptea împreună, din grijă să nu „spurce” cineva apa.

În toate zonele țării oamenii sărbătoresc organizând petreceri mari, adesea cu muzică și dans, pentru a-i onora pe sărbătoriții zilei, fiind ultima mare petrecere, cu care se sfârșește vacanța.

În popor există, legat de această zi, ca de altfel în cazul tuturor sărbătorilor religioase mari, credința că cine lucrează în gospodărie va avea mari greutăți în anul de-abia început.

Ce nume sunt sărbătorite de Sfântul Ioan

În România, ziua de Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie) este prilej de chef în milioane de familii în care sunt persoane care poartă numele cu rădăcini biblice: Ion, Ioan, Ionuț, Ionel, Ionică, Nelu, Ivan, Jan etc; Ioana, Ionela, Nela, Ivona, Jana, Vanya.