Într-un gest neașteptat, dar poate nu surprinzător, Donald Trump pare să fi realizat – cu întârziere – ceea ce mulți observatori internaționali semnalau de luni bune: Vladimir Putin îl folosește în propriul joc geopolitic.

Într-o declarație recentă, președintele SUA a descris discuțiile sale cu liderul de la Kremlin drept „plăcute”, doar pentru a constata, chiar în aceeași noapte, reluarea atacurilor cu rachete asupra Ucrainei. A fost, aparent, momentul de luciditate în care Trump a decis să impună un ultimatum: 50 de zile pentru o înțelegere de pace, în caz contrar – sancțiuni mai dure.

În plus, liderul de la Casa Albă a aprobat, în premieră, un plan prin care aliații europeni pot cumpăra armament american pe care să-l transfere ulterior Ucrainei. Un pas semnificativ, care – dacă nu este retras sau reinterpretat în stilul deja cunoscut al liderului de la Casa Albă – ar putea reprezenta o gură de oxigen pentru Kiev într-un moment de vulnerabilitate militară și politică.

Virajul Trump: reală schimbare sau doar o nouă mișcare de imagine?

Financial Times analizează această turnură ca pe o posibilă corecție de curs: Trump ar fi înțeles, în sfârșit, că tentativele sale de a-l convinge pe Putin cu promisiuni precum renunțarea Ucrainei la NATO sau acceptarea status quo-ului teritorial au fost naive.

Putin vrea mai mult – anihilarea statalității ucrainene – și mizează pe rezistența Rusiei la efortul de război, pe erodarea voinței Occidentului și pe crăpăturile din interiorul frontului occidental.

Pe fond, schimbarea de poziție a lui Trump ar fi fost influențată și de presiunile din partea liderilor europeni. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reușit să obțină sprijin pentru o creștere a bugetelor de apărare la 3,5% din PIB până în 2035 – un obiectiv ambițios care l-ar fi determinat pe Trump să revadă poziția sa față de Alianță, de multe ori critică în trecut.

Ocolul prin Europa: armament american, plătit din buzunarele europenilor

Cel mai notabil semnal rămâne, însă, sprijinul pentru un mecanism de livrare de arme către Ucraina care ocolește Congresul american și turbulențele politice de la Washington. În esență, SUA vând armament Europei, iar aceasta îl transferă Kievului. Astfel, Trump le poate spune susținătorilor săi că nu alocă „niciun ban” Ucrainei, dar, în fapt, armele ajung exact acolo.

Pentru Ucraina, mecanismul poate funcționa ca o plasă de siguranță în eventualitatea în care Congresul devine ostil sau Trump revine la poziția sa inițială. Pentru Europa, însă, este și o formă de responsabilizare: SUA cedează conducerea morală și financiară, transferând costurile pe continent.

Ultimatumul de 50 de zile: realitate sau retorică electorală?

Promisiunile lui Trump privind sancțiuni dure în lipsa unui acord de pace nu conving încă. Financial Times reamintește că, în trecut, liderul republican a ezitat să introducă tarifele comerciale „promițătoare”, iar în cazul de față, impunerea unor taxe de 100% pe exporturile de petrol rusesc către China și India pare improbabilă.

O astfel de mișcare ar genera un șoc economic global și o explozie a prețurilor la benzină în SUA – un risc pe care Trump este puțin probabil să și-l asume.

În schimb, mai realist ar fi un efort coordonat la nivelul G7 și al Uniunii Europene pentru a întări plafonul de preț impus petrolului rusesc și a limita eficiența flotei navale de transport clandestin care aduce venituri Moscovei.

Ucraina, între presiunea frontului și fragilitatea internă

La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a făcut recent schimbări în guvern – o mișcare prin care încearcă să crească reziliența instituțională a Ucrainei într-un război care se anunță lung.

Pe fondul ofensivei rusești și al scăderii entuziasmului în unele capitale europene, fereastra de oportunitate creată de posibila reconfigurare a poziției americane trebuie valorificată rapid.

„Europa nu-și mai permite luxul pasivității sau al amânării. Sprijinul pentru Ucraina trebuie întărit acum, cât încă mai există un semnal – fie și temporar – de deschidere la Washington. Pentru că, dacă Trump a schimbat o dată direcția, o poate face din nou”, avertizează Financial Times.