Ucraina sufocă capacitatea Rusiei de a profita de războiul din Orientul Mijlociu: dronele ucrainene au lovit a treia oară terminalele de export de petrol

Războiul din Orientul Mijlociu a făcut din Rusia beneficiarul improbabil al conflictului declanșat de SUA și Israel, întinzându-i un colac de salvare economic, după ce blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran a dus la o creștere a cererii de petrol. Dar prin cele mai recente atacuri ale Ucrainei asupra unora dintre cele mai importante de platforme de export, Ucraina sufocă abilitatea Rusiei de a profita de tensiuni și a se redresa economic, pentru a-și reumple fondurile de război, se arată într-o analiză The Telegraph.

Fumul s-a ridicat atât de sus încât a putut fi văzut din Finlanda, în timp ce flăcările au cuprins portul petrolier Ust-Luga din Rusia, într-un atac considerat drept cea mai importantă lovitură a Ucrainei pe teritoriul rus din acest an.

Atacul de miercuri a distrus rezervoare de țiței și produse petroliere, precum și infrastructura esențială de încărcare din această instalație strategică de la Marea Baltică, colorând cerul în portocaliu și marcând o intensificare spectaculoasă a campaniei Kievului împotriva sectorului energetic rus. Dronele ar fi parcurs peste 1.000 de kilometri, trecând de mai multe straturi de apărare aeriană din Briansk, Smolensk, Pskov și Sankt Petersburg înainte de a-și lovi țintele.

Atacurile ucrainene vin într-un moment paradoxal pentru Moscova. Deși creșterea prețurilor petrolului și tensiunile globale generate de conflictul din Iran ar fi putut aduce venituri record, Ucraina acționează pentru a limita abilitatea Moscovei de a profita de situație.. Înainte de izbucnirea războiului, pe 28 februarie, veniturile Rusiei din petrol și gaze scăzuseră cu 47% față de anul precedent, iar analiștii se întrebau cât timp mai poate Vladimir Putin susține financiar conflictul.

Războiul pornit de SUA și Israelul împotriva Iranului a schimbat ecuația. Rusia a ajuns să câștige aproximativ 760 de milioane de dolari pe zi din exporturile de energie, acumulând aproape 24 de miliarde de dolari într-o singură lună. Cu o cerere globală în creștere, sancțiuni relaxate și fără a fi afectată de blocajele din Strâmtoarea Ormuz, Moscova a devenit un beneficiar neașteptat al crizei energetice după ce piețele private brusc de fluxurile de petrol, au dat în clocot.

Petrolul și gazele reprezintă peste 60% din exporturile sale Moscovei și aproape o treime din veniturile statului, astfel că această schimbare remarcabilă a situației s-a dovedit un avantaj pentru economia Rusiei și ambițiile de război.

Această redresare a alimentat temeri la Kiev și în capitalele occidentale. Ucraina se temea că deficitul de energie ar putea forța o apropiere între Occident și Rusia, întărind poziția Kremlinului atât pe câmpul de luptă, cât și la masa negocierilor. Kremlinul a reluat oferta tipică adresată Europei privind aprovizionarea cu petrol rusesc. Premierul belgian a cerut chiar „normalizarea” relațiilor pentru a „recâștiga accesul la energie ieftină”.

Însă ofensiva Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse pare să fi schimbat din nou calculele. Atacurile recente, inclusiv cel de la Ust-Luga, au lovit direct în capacitatea Moscovei de a transforma contextul favorabil în venituri suplimentare.

O importantă rafinărie din sudul Rusiei, în flăcări după un atac ucrainean cu drone

Potrivit Reuters, aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei a fost oprită în această săptămână, în urma atacurilor cu drone, a avariilor la conducte și a confiscărilor de petroliere. A fost cea mai gravă perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a Rusiei.

Cu doar câteva zile înainte, terminalele Ust-Luga și Primorsk, care gestionează împreună 1,7 milioane de barili pe zi, au fost nevoite să-și suspende activitatea după un val de atacuri. Deși autoritățile ruse au minimalizat pagubele asupra Primorsk, cea mai importantă platformă de export de petrol din Marea Baltică, imaginile din satelit au arătat mai multe rezervoare distruse și coloane dense de fum negru.

Iar atacurile ucrainene nu dau semne de încetinire. Joi dimineață, forțele ucrainene fără pilot au confirmat o lovitură asupra rafinăriei din Kirishi, situată la aproximativ 100 de kilometri de Sankt Petersburg, responsabilă pentru 6,6% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei. Câteva ore mai târziu, o dronă navală a vizat un petrolier sancționat în apropierea Strâmtorii Bosfor, încărcat cu un milion de barili de țiței.

Această strategie face parte dintr-o campanie mai amplă a Ucrainei, desfășurată de peste doi ani, menită să slăbească financiar Kremlinul. În primele două luni ale anului 2026, Ucraina a efectuat peste 40 de atacuri pe teritoriul rus, majoritatea vizând infrastructura energetică, dublu față de anul precedent.

Maksym Beznosiuk, expert în politici strategice, explică schimbarea de tactică a Kievului: accentul nu mai este pus doar pe rafinării, ci pe întregul sistem utilizat pentru a „procesa, transporta și exporta țiței”.

„Este o evoluție serioasă, deoarece prețurile globale mai mari la petrol ar oferi altfel Kremlinului mai mult spațiu pentru a absorbi costurile din timpul războiului”, a declarat el pentru The Telegraph.

În spatele acestor atacuri se află un arsenal tot mai sofisticat. Ucraina folosește rachete Neptune și Flamingo, drone cu rază lungă FP-1 și Liutyi, dar și sisteme hibride precum Palianytsia, Ruta și Peklo. Dronele FP-1, produse de compania Fire Point, ar fi responsabile pentru aproximativ 60% din loviturile în adâncimea teritoriului rus.

Trei atacuri în cinci zile

Drone ucrainene au lovit în noaptea de 26 spre 27 martie, pentru a treia oară în cinci zile, cele mai mari două porturi rusești de export de petrol din Marea Baltică, Ust-Luga și Primorsk din regiunea Leningrad, a relatat canalul ucrainean de Telegram Exilenova+.

Ust-Luga a exportat 32,9 milioane de tone de produse petroliere în 2025, iar Primorsk 16,8 milioane de tone. Sistemul de conducte al portului Primorsk are o capacitate de până la 75 de milioane de tone pe an și gestionează cea mai mare parte a exporturilor de țiței Urals ale Rusiei, inclusiv prin intermediul „flotei fantomă”. Ust-Luga este al doilea cel mai mare port al Rusiei, după Novorossiysk.