ULTIMA ORĂ Desființarea Secției Speciale a trecut de Comisia Juridică! Prețul? Condiția pusă de UDMR: Superimunitate pentru procurori și judecători!

ULTIMA ORĂ Desființarea Secției Speciale a trecut de Comisia Juridică! Prețul? Condiția pusă de UDMR: Superimunitate pentru procurori și judecători!

Comisia juridică a Camerei Deputaților a adoptat joi un raport de admitere la proiectul de lege al Guvernului care prevede desființarea Secției speciale de anchetare a magistraților.

Raportul a fost adoptat cu 17 voturi ”pentru” și 11 voturi ”împotrivă”.

A fost adoptat inclusiv amendamentul care prevede introducerea imunității sporite pentru magistrați, potrivit căruia judecătorii și procurorii nu vor putea fi trimiși în judecată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Amendamentul a fost adoptat cu 17 voturi ”pentru”, 9 voturi ”împotrivă” și 2 abțineri.

Inițiatorul amendamentului a fost un deputat al grupului minorităților naționale.

Prevederea ca magistrații să nu poată fi trimiși în judecată fără avizul CSM a fost condiția pusă de UDMR pentru votarea proiectului de desființare a Secției speciale de anchetare a magistraților, a cărui dezbatere a început joi în Comisia juridică a Camerei.

Amendamentul adoptat:

Articolul 4 va avea următorul cuprins:

Art.4 – Articolul 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

”Art.95 – (1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestați la domiciliu numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Judecătorii şi procurorii pot fi trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii și procurorii pot fi reținuți și supuși percheziției potrivit legii, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția.”

UPDATE 16.14 Deputații juriști dezbat amendamentele la proiectul de lege al Guvernului privind desființarea SIIJ.
 
UPDATE 15.32 Deputatul AUR Georgel Badiu a pledat pentru menţinerea SIIJ, eventual reformarea ei, nu desfiinţarea.
  • Georgel Badiu: Să desfiinţăm SIIJ-ul oare este bine? Când faci pană la maşină, schimbi cauciucul sau dai maşina la fier vechi? Nu cumva trebuie să o gândim în sensul de a perfecţiona această structură şi să nu o desfiinţăm? Chiar dacă SIIJ a fost creaţia unor oameni rău intenţionaţi, talentul nostru trebuie să rezide în corectarea deficienţelor şi nu în distrugerea ei. Din ce ştiu eu, menţinerea SIIJ la acest moment este dorită de judecători pentru că au scăpat de pericolul unor abuzuri din partea DNA. Haideţi să nu ne erijăm în mâna care scoate castanele din foc pentru o parte a eşichierului politic pentru că ne vom juca cu desfiinţarea şi înfiinţarea de parchete în funcţie de cine câştigă alegerile la patru ani.
UPDATE 15.10 Haju Gábor,UDMR:
  • Subiectul a devenit controversat, ceea ce înseamnă că Guvernul şi Parlamentul trebuie să dezbată acest subiect să ajungă la o soluţie bună. Intervenţiile în domeniul justiţiei trebuie făcute atent şi în mod echilibrat. Nu suntem o instanţă în faţa căruia stă inculpatul SIIJ, dar se pare că această instituţie este deja discreditată. În raportul statului de drept se spune că continuarea activităţii secţiei poate afecta independenţa justiţiei.
  • Se pare că sunt anumite semnale. Ar trebui să ajungem la o soluţie conformă cu principiile de drept şi prevederile constituţionale. Consider că o intervenţie adecvată asupra SIIJ trebuie să fie de ordin organizatoric, menită să eficientizeze funcţionarea sistemului judiciar. Însă o măsură care vizează justiţia trebuie luată în aşa fel încât la aplicarea ei să nu rămânem cu atâtea semne de întrebare
UPDATE 14.35 Deputatul PN, Cristian Băcanu a afirmat că Secţia ar trebui desfiinţată, având în vedere că o serie de instituţii europene s-au pronunţat împotriva înfiinţării, iar această structură nu este funcţională.
  • Cristian Băcan: Din punctul meu de vedere, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie ar trebui desfiinţată. Cred că aceasta este mandatul pe care acest legislativ l-a primit din partea alegătorilor. (...) Avem o serie de instituţii europene care s-au pronunţat împotriva înfiinţării unei astfel de secţii şi a modului de funcţionare a acestei secţii. Suplimentar faţă de argumentele aduse până acum, vreau să spun că există un dosar la Curtea de justiţie a UE şi avocatul general a emis un punct de vedere conform căruia înfiinţarea secţiei nu este conformă cu dreptul UE.(...) Când luăm o decizie politică trebuie să ţinem seama de faptul că această secţie a fost înfiinţată în mod defectuos. Pe de altă parte, modul în care s-a înfiinţat a fost gândit de către actorii politici la acel moment în asemenea manieră încât această structură să nu poată fi funcţională.
UPDATE 14.20 Deputatul PSD Laura Vicol-Ciorbă susține că că desfiinţarea SIIJ nu trebuia să fie prima măsură luată de Guvern.
  • Laura Vicol: Procurorii trebuie să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de independenţă, protejaţi de absolut orice formulă de presiune nejustificată. Cum un procuror poate să-şi desfăşoare activitatea independent când însuşi ministrul Justiţiei îşi permite să iasă public şi în limbaj suburban (...) să judece activitatea unor procurori? Primul lucru greşit pe care l-a făcut domnul ministru a fost să atace o instituţie a statului. SIIJ este o instituţie a statului, nu aceasta trebuia să fie prima măsură importantă luată de Guvern, implicare în justiţie. Justiţia trebuie lăsată liberă
  • Tot am vorbit de eficienţa acestei secţii. Nu putem să vorbim de o lipsă de eficienţă atâta vreme cât acestei secţii i-au lipsit resursele. Această secţie a funcţionat cu un număr infim de procurori pentru că toate posturile au fost blocate. Nu i-aţi dat o şansă să lucreze. Dacă dumneavoastră doriţi în continuare ca judecătorii să aibă dosare ascunse în sertarele procurorilor, dosare scoase la momentul potrivit ca judecătorii să dea soluţii bune pentru unii şi proaste pentru alţii, cred că a venit momentul să depăşim această stare
UPDATE 13.45 Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a pledat pentru proiectul Guvernului ca fiind varianta "cea mai corectă".
  • Stelian Ion: Acum câţiva ani, s-a înfiinţat această secţie cu multă emoţie, în general a fost emoţie negativă, au fost discuţii aprinse.
  • Cert este că această secţie nu este absolut deloc eficientă, că bazele pe care s-a conceput această secţie au fost fundamental greşite. O singură structură centrală nu poate face faţă şi nu poate face anchete cu privire la toate plângerile formulate împotriva magistraţilor.
  • Varianta cea mai corectă este cea propusă de către Guvernul României, este o variantă care ţine cont de necesităţile reale
  • S-a văzut că un argument important a fost activitatea DNA. Eu sunt absolut convins că DNA trebuie susţinut în activitatea sa, DNA trebuie să-şi desfăşoare activitatea în continuare în mod corect, are acest sprijin şi a veni cu soluţii legislative care ciuntesc practic din competenţa DNA nu ar fi deloc un semn bun, ar fi un semn în care dorim să atacăm această instituţie. Şi rugămintea, dacă se vor discuta amendamente, să ţineţi cont de acest lucru. Parlamentul este suveran.
  • Trebuie găsită o soluţie astfel încât obiectivul principal, cel asumat şi în Programul de guvernare, cel argumentat foarte bine pe atâtea pagini, cel pe care l-am prezentat foarte transparent de ani de zile, să fie atins - acela al desfiinţării secţiei şi al continuării combaterii acestui fenomen, din fericire, de mică amploare, referitor la infracţiunile săvârşite de către magistraţi
UPDATE 13.05 Șeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Crin Bologa spune că înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie a fost "o insultă" pentru majoritatea procurorilor şi judecătorilor
  • Crin Bologa: Eu am venit să vă asigur în numele DNA că, în momentul în care se va desfiinţa această secţie şi competenţa va reveni Parchetelor, exact ca înainte de înfiinţarea acestei secţii, DNA va încerca şi va reuşi să facă anchete profesioniste şi echidistante şi cu echilibru în ceea ce priveşte anchetarea procurorilor şi judecătorilor pentru fapte de corupţie. Apariţia acestei secţii a fost o insultă pentru majoritatea procurorilor şi judecătorilor, pentru cei cinstiţi şi oneşti şi nu a fost necesară. A fost o insultă pentru că fenomenul corupţiei nu este răspândit în rândul procurorilor şi judecătorilor, dar, în acelaşi timp, înfiinţarea secţiei a dus la o lipsă de eficienţă totală în combaterea fenomenului infracţional redus în rândul magistraţilor
 
UPDATE 12.15 Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a pledat pentru desființarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, menţionând că aceasta este "departe" de a asigura un acces eficient la justiţie al cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Ministerului Public.
  • Gabriela Scutea: "În calitatea pe care o îndeplinesc, respectiv de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii şi ca reprezentat al Ministerului Public, am exprimat în mod constat poziţia favorabilă renunţării la funcţionarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, motivat de elemente care, consider eu, de la început nu au susţinut de o manieră convingătoare aceste competenţe speciale, pentru că, de fapt, nu a fost atât o măsură de organizare, cât o măsură derogatorie de competenţă. (...) Este mult mai important că această competenţă foarte largă a secţiei nu a fost în măsură să susţină toate cauzele care au fost preluate de la Parchetele cu competenţă generală şi specializată, efortul necesar pentru instrumentarea unor cauze care pot să apară cu derulare foarte rapidă oriunde pe teritoriul ţării. Sunt, în comparaţie, elemente pe care le-am avut în vedere, organizarea teritorială a DNA, DIICOT şi a Parchetelor de pe lângă Curţile de apel, competente pentru parte din infracţiunile care acum sunt la SIIJ. (...) Ne-am pus întrebarea care este plusvaloarea care vine din organizarea secţiei? Considerăm că aceasta este departe de a asigura un acces eficient la Justiţie al cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Ministerului Public".
UPDATE 11.45 Președintele ICCJ Corina Corbu și președintele CSM, Bogdan Mateescu au părăsit ședința pentru că susține acesta, discuțiile sunt politizate.
  • Corina Corbu: Se pare că părerea mea nu contează. Nu am avut acces la informații decât la proiectul afișat
  • Bogdan Mateescu: Este o ședință nepotrivită pentru statutul unui magistrat. Credeam că va fi o discuție echilibrată, cu argumente juridice. Este un comportament pe care regret că există în Parlamentul României (...) Din păcate am văzut în presă și iată este loc de garanții ( n.red. despre avizul CSM privind trimiterea în judeacată a magistrațiilor) aceasta nu este superimunitate pentru că această discuție despre garanții pe care am cerut-o insistent în numele unei părți însemnate din magistratura, a fost închisă brutal de apariții dese la televizor calificând superimunități.
UPDATE 11.25 Mihai Badea, președintele Comisiei Juridice, deputat USR:
  • Această secţie a fost înfiinţată la iniţiativa lui Liviu Dragnea într-o perioadă de mari regrese pentru sistemul de justiţie din România. Din punctul meu de vedere au fost două scopuri: primul a fost controlul politic al urmăririi penale a magistraţilor, adică să se decidă în Kisseleff, ca pe timpul doamnei Stănoiu, cine este anchetat şi cine beneficiază de impunitate. Şi desigur, redirecţionare a unor dosare penale ale unor politicieni în general de la DNA către această secţie specială prin simpla implicare a unui magistrat, printr-un denunţ, printr-o plângere
  • O consecinţă a acestei secţii a fost redeschiderea discuţiilor asupra unor recomandări din MCV, fiind nişte regrese. Majoritatea judecătorilor s-au opus înfiinţării acestei secţii.
Deputații PSD constestă procedură prin care președintele Comisiei Juridice a luat cuvântul.
  • Laura Vicol, PSD: Domnul Badea pe ce lume trăiți? A fost aviz favorabil din partea CSM
  • Mihai Badea: Dacă cumva ați fost ales președinte al acestei comisii, vă rog să ne spuneți. Deocamdată eu conduc această ședință, vă rog să nu mă întrerupeți.
  • Nicușor Halici, PSD: Domnule președinte nu este normal să ne tratați totalitar, abuziv. Nu respectați procedura Nu suntem la declarații politice. Nu vă este rușine? (microfon tăiat) De ce nu ați supus dezbaterii procedura? Dați cuvântul reprezentanțiilor din sistemul judiciar în loc să face aici o adevărată pledoarie politică. Dar nu vă este rușine?
 
UPDATE 11.10 Grupul Minorităţilor Naţionale a depus un amendament la proiectul privind desființarea Secției Speciale prin care se se care introduce un aviz obligatoriu conform al CSM la trimiterea în judecată a magistraţilor. e precizat este că parlamentarii PNL, USR-PLUS și UDMR nu și-au asumat amendamentul respectiv deși acesta a fost gândit și propus de către Coaliție.

Președintele Comsiei juridice a Camerei, deputatul USR PLUS Mihai Badea, a declarat joi, în debutul ședinței dedicate dezbaterii proiectului de lege de desființare a Secției speciale, că această structură a fost înființată de Liviu Dragnea și Tudorel Toader cu două scopuri: controlul politic al urmăririi penale a magistraților, să se decidă în sediul PSD cine este anchetat și cine beneficiază de impunitate, și redirecționarea dosarelor penale ale unor politicieni de la DNA către această secție specială, prin simpla formulare de acuzații împotriva unuia sau mai multor magistrați.

”S-a încercat numirea la conducerea acestei secții speciale a doamnei Adina Florea, care a declarat la interviu în fața CSM că n-a fost niciodată un procuror independent. Una dintre consecințe a fost redeschiderea discuțiilor cu Comisia Europeană asupra unor recomandări considerate ca fiind îndeplinite. Majoritatea judecătorilor și procurorilor s-au opus categoric amendamentelor la Legile justiției: peste 3.500 de magistrați din totalul de aproximativ 7.000 au semnat în 2017 un memoriu pentru retragerea celor 3 proiecte de lege”, a declarat Mihai Badea.

Potrivit acestuia, ca rezultate, Secția Specială a cheltuit în 2 ani peste 15 milioane de lei pentru doar 4 rechizitorii cu 6 persoane trimise în judecată și niciuna condamnată, remarcându-se doar prin acțiuni șicanatorii la adresa magistraților intransigenți, printre care și membri ai CSM.

Criticile aduse de președintele Comisiei juridice împotriva Secției speciale de anchetare a magistraților:

1) Au deschis dosar penal pe numele lui Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, ca urmare a unei plângeri primite pe e-mail de la site-ul pesedist LUJU.RO, care reclama nici mai mult nici mai puțin decât falsificarea raportului MCV. Evident că n-aveau jurisdicție să cerceteze oficiali europeni, ceea ce știau și ei foarte bine, dar probabil au vrut să demonstreze că sunt dispuși să ancheteze pe oricine li se cere de sus. Caraghios este că nu acesta a fost motivul clasării dosarului, ci lipsa de probe concludente.

2) Au pus-o pe Kovesi sub control judiciar, cu interdicția de a părăsi țara, pentru a-i sabota candidatura la funcția de Procuror European. I-au deschis dosarul după un denunț al inculpatului Sebastian Ghiță, refugiat în Serbia, care a acuzat-o că în 2011, când era Procuror General, i-ar fi cerut și ar fi primit bani pentru finanțarea extrădării lui Nicolae Popa, plecat în Indonezia pentru a scăpa de condamnarea la 10 ani de închisoare din dosarul FNI. Motivele reținute de ICCJ pentru anularea măsurii au fost halucinante: ordonanța nu era motivată, probe nu existau, faptele imputate nu erau infracțiuni, interdicția de nu intra în legătură cu mass media nu exista în Codul de procedură penală, etc.

3) Au trimis 4 cereri către DNA pentru a prelua dosarul Tel Drum, în care este anchetat Dragnea, motivând că cercetarea ar viza și magistrați, ceea ce s-a dovedit a fi neadevărat. În disperarea lor de a-și salva fondatorul, au ajuns să-i amenințe pe procurorii DNA cu deschiderea de dosare penale pentru „obstrucționarea justiției”, în caz că s-ar fi opus solicitărilor. În cele din urmă, secția pentru procurori din CSM a hotărât că prin aceste încercări s-a pus presiune și s-a afectat independența procurorului de caz din cadrul DNA, dispunând totodată sesizarea Inspecției Judiciare. O altă constatare revoltătoare a fost aceea că toată tevatura avea la bază un denunț anonim.

În ședința Coaliției de la începutul săptămânii liderii Uniunii au cerut ca dosarele de la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) să fie trimise la Parchetul General, și nu la DNA.

În urma discuțiilor cu ministrul Justiției Stelian Ion s-a ajuns la o soluție de compromis cu UDMR și anume introducerea unui aviz obligatoriu de la CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător.
 
Proiectul de lege se află în dezbaterea Comisiei Juridice din Camera Deputaților, iar fără votul parlamentarilor UDMR Coaliția nu are majoritate pentru a desființa Secția Specială.
 
Proiectul de lege are termen de adoptare tacită la începutul lunii aprilie în Camera Deputaților care prima cameră sesizată. Forma finală este decisă de Senat însă o eventuală adoptare tacită a proiectului de lege ar fi un semnal prost la nivel politic si european după ce Coaliția și-a asumat public desființarea SIIJ.

Guvernul a aprobat în 18 februarie proiectul legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, care ar urma să intre la votul Parlamentului. "Este o promisiune a coaliţiei de guvernare şi o recomandare pentru respectarea MCV”, a precizat premierul Florin Cîțu.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a acuzat o "ineficiență crasă” a acestei Secții la care s-au adunat aproape 6.000 de dosare nesoluționate.Este vorba de proiectul făcut în mandatul fostului ministru al Justiției Cătălin Predoiu, din care au fost însă eliminate articolele care se refereau la "super-imunităţile" judecătorilor şi procurorilor, ceea ce a stârnit scandal în Consiliul Superior al Magistraturii, care, de altfel, l-a avizat negativ.

Potrivit proiectului Guvernului, "cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora".
 

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Bășiți aici! / „Declarația de la București” / Căcații stângii, acum ajunși bășini, vor să-l alunge pe Iohannis

2 Fiul patronului Cris-Tim, arestat pentru trafic de droguri

3 Ăștia o iau razna / Numire suspectă în Guvern pe filiera interlopului lui Cîțu / Cum, mă, să pui în locul unui pro…

4 „Am depresie și anxietate severă. Am fost violată de patru ori!”

5 „A vrut să mă interneze la nebuni! La copii nu renunț niciodată!”